Poezii despre minciuna are picioare scurte, pagina 4
Dacă-n sufletul meu ar fi fost minciună
Dacă-n sufletul meu ar fi fost minciună
Nicio piedică nu mi-ar fi aținut calea,
Spiritul s-ar fi simțit bine cu trupul împreună
Și nici acestor lacrimi nu le-aș simți sarea.
poezie clasică de Emily Bronte, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șo pe mine
Halal tristețe tu îmi ești amică
de-aceea elegant mă-mpingi la vale
și-mi dai otravă numai una mică
din piscul disperăriii tale
Și elegant mă-mpingi la vale
Sisif alunecând pe unde scurte
pe buze ai doar zâmbete fatale
când mă inviți la dame-n curte
Sisif alunecănd pe unde scurte
mai dă-mi otrava-aia mică
hai repede că dacă nu te
poftim tristețe cică-mi ești amică
Împinge-mă hai ultima dată tare
și tac nimicul nu mai doare
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Latră dulăii la tribune
Nu mă tem de lupii maturi
Tai un cal bătrâni și-i saturi
Eu mă tem de lupii tineri
Tudor Gheorghe
-------
Latră dulăii la tribune
Pe unde scurte și pe unde lungi
De dorul nației române
Că-ți vine auzind, să plângi
Promit atâtea lucruri bune
Că n-ai tăria să-i alungi
Latră dulăii la tribune
Pe unde scurte și pe unde lungi
Au cele mai moderne strune
Fac cearcăne la ochi și pungi
Că prind naivii să se-adune
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciună, blană luxoasă...
Minciună, blană luxoasă,
Prietena vinovaților, de orice rasă,
Sfideazi orice greșeală, orice pedeapsă,
Tupeistă, înfrunți dreptatea,
Făcând-o să se umilească,
Ca sărăcimea, la curtea boierească,
Cum să scapi fără pedeapsă?
Minciună, blană luxoasă,
Zâmbăreață și sfătoasă,
Dar în simțiri zdrențuroasă,
Cu limba caldă și mieroasă,
Vulpe de soi, arătoasă,
Alergi din casă în casă,
Prefăcută în un pui de rasă,
Să-ți impui statutul tău
Înspre tot ce e mai rău,
Cum să scapi fără pedeapsă?
Minciună, esență crasă.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (5 iulie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciuna ateilor că Biblia spune "Crede și nu cerceta!"
"Crede și nu cerceta"
Crede fără-a cugeta,
E-o minciună, dragii mei,
Ce-i scornită de atei,
Pe creștini să îi smintească
Din credința strămoșească.
poezie de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (12 iulie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Nu pot
Si daca n-ar fi fost asa,
Oare cum ar fi fost?
Acum ca-mi dai puterea sa ma-ntorc,
Imi pare totul fara rost.
Imi dai puterea sa uit tot,
Sa iert orice minciuna,
Dar sincer nu-mi doresc sa uit,
Ieri de-a fost rea, azi va fi buna?
... minte nebuna,
Nu pot sterge-orice minciuna.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jumătate adevăr, jumătate de minciună ?
Mă bucur că v-am întâlnit
Sper să abordez curând și-această problemă
Nu, nu m-ați deranjat deloc
Arătați foarte bine astăzi
Care e diferența între o jumătate de adevăr
Și o jumătate de minciună?
Intenția
poezie de Kelly Kurt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
A șoptit minciuna, printre dinți: Mi-e frică!
Cred c-o să ne prindă cu ocaua mică.
Chiar de ne-am ascunde după măști și rame,
Suntem prea sfruntate, pururea infame.
Și prin ce miracol să fim nevăzute,
Când cu ață albă toate-am fost cusute?!...
O lume întreagă pe nume ne strigă,
Ca în țepe-n văzul lumii să ne-nfigă.
N-am putea, nici vorbă, să scăpăm din curte,
C-am avut, din fașă, picioarele scurte
Și nenumărate alte beteșuguri:
Ori prea gogonate, ori cu vicleșuguri.
Am urcat, in pripă, pe a noastră scară,
Strâmb încorsetate sub greaua povară.
Dar nici adevărul nu se simte bine-
Se teme, ca naiba, de voi și de mine
Și până-n răscruce, când drumuri se-mpart,
Umblă năuc, bietul și cu capul spart.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestemul ospitalității
De popoare migratoare
au ajuns și-n țara mea
n-am avut nicio scăpare
făr-de verbul a răbda
Rabdă azi și rabdă mâini
să nu cazi hai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare
Doamne i-am primit pe toți
de la Ana la Caiafa
șefi de oști sau șefi de hoți
și-au umplut la noi carafa
Rabdă azi și rabdă mâini
să nu cazi mai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan (4 iulie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Act de identitate
Nepăsarea românească
dormim parcă în picioare
n-apucă unul să crească
țipă altul zău că moare
Dormim iată din picioare
nevoie n-avem de paturi
o cartelă-i pentru soare
cu alta totuși te saturi
Nevoie n-avem de paturi
n-apucă unul să crească
urlă altul hei în lături
toată pleava românească
Doarme iată din picioare
și scuipă sfinte odoare
hipersonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (4 martie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!