Poezii despre mersul la psiholog, pagina 4
Mersul Lumii
Celui plin de bogăție
I se dă mereu din plin,
Iar puțin cât are omul,
I se ia și-acel puțin.
Dacă n-ai însă nimica,
Mori, mai bine, haimana;
Căci au dreptul să trăiască
Numai cei ce au ceva.
poezie celebră de Heinrich Heine din Poezii: Călătorie în Harz (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Unui prost
Pământu-o clipă s-a oprit,
Din mersul său și din rotit,
Pe tine ca să te privească,
Și-a spus cu-o voce omenească:
De când sunt eu (de mult, cu rost),
N-am mai văzut așa un prost!
pamflet de George Budoi din Dicționarul prostiei (20 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.
Anomalia
în fiecare dimineață în care ana
intră în zid în încercarea
de a ieși grăbită pe ușă
o bat și eu la cap cu două atele portante
până recade
în brațele mele cauzatoare
de salvatoare rocade în mersul
firesc al sexului matinal și al job-ului
ce oarecum o precipită
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză verde matostat
Ești întortochea,
Nu știi cum te chea,
Dar te crezi deșteap
Că știi să joci leap
Și ai mersul legă,
Dar nu prea știi să gă...
De-ai ști să faci dragos,
Ți-aș da-n dar un matos.
poezie de Marius Robu (20 iulie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre mersul la cârciumă
În aceste zile, rătăcind permanent pe valurile vinului,
Nu reușesc să-mi ușurez sufletul de niciun necaz,
Dar văzând cum toți oamenii se poartă ca niște bețivani,
Cum aș putea rămâne eu de unul singur treaz?
poezie de Wang Chi, sec. al VIII lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis
Mi-am așezat genunchii
lângă pietrele râului
laolaltă cu luna, cu păstrăvii.
Fiecare cu mersul său
în cămașă albă de nuntă
ne-mpiedecam în oglinzile timpului.
Mă sorbea Neuitarea, alintul, căderea.
Tu nici nu știai
că mergând pe stradă
el îmi povestea un vis.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Frenezia cu care masele
insurecționale
din Rusia anului 1917
strângeau între dinți țigări
și chiștoace
de parcă într-o decizie națională
cu toții mușcau până la sânge
degetul mic a lui Destoievski
ce dicta la urechea istoriei
mersul evenimentelor
scuturat de epilepsie.
poezie de Constantin Fieraru din Între caninii gurii de rai
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-ar fi
De n-ar fi pasăre în zbor,
ce s-ar face Universul?
De n-ar fi omul trecător,
cine ar da lumii mersul?
De n-ar fi iarba să crească,
ca-n pustiu ar bate vântul.
De n-ar fi flori să înflorească.
cine-ar parfuma pământul?
De n-ar fi pomi să înfrunzească
ce s-ar face atmosfera?
Cine să o primenească
și-n văzduh, dar și pe Tera?
De n-ar fi apă în izvoare,
cine ar uda pământul?
De n-am avea zile cu soare,
cine-ar mai slăvi pe Sfântul?
De n-ar trece-n zbor cocoare,
cine-ar survola văzduhul?
Cine-ar crede în înălțare,
atunci când își dă tot duhul?
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (mai 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
pași adormiți
obosiți de astenica stare
a mugurilor
prinși între soare și frig
târăsc ghete mari
în mers incert de copil
grăbit să treacă
peste mersul de-a bușelea
direct în zbor vertical
ghetele tatei
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noianul
sunt toate încurcate ca un nod
legat solemn la gâtul vieții mele
-călău urcănd încet pe eșafod
noian adânc de căzătoare stele
și timpul stă oprit din mersul său
și spațiul e iar un punct pe "i"
mai cade-o stea aleasă de călău
și hăul prinde iarăși a roti...
poezie de Iurie Osoianu (20 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!