in vreme de razboi

A fost o vreme

a fost o vreme când aveam trupul frumos
a fost o vreme
când mă pozam pe vârfurile munţilor -
iarbă sprijinită de genunchiul tău
a fost o vreme când râdeam
stingând lumina de pe tort

mă regăsesc în chipul pietrei
în ochi - fântâni cu apă prea puţină
când uneori de-afară încă vin
în cumpene să-mi scârţâie zefire

sufletul e tăcere de drumuri pustii
penumbra care învăluie buza fântânii
nu mai e sfioasa creatură
închipuită din măduvă dulce
care fuge, se-ascunde
încolăcită în spatele coastelor
prunc pe picioarele mamelor.

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O vreme

Din pridvorul lunii
ţârâie înserarea.
O respiraţie caldă tăcerea pământului.
În rest... s-au cam dus.
Eu am mai rămas, o vreme,
să fac recesământul celor plecaţi.

poezie de Vasile Ghinea
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să fim

Hai să fim oameni de omenie,
Dragi părinţi, copii şi fraţi.
Căci moartea nimeni nu ştie când o să vina
Şi când murim, de acei vii suntem uitaţi.

Hai să iubim viaţa ca pe o melodie,
Chiar de e uşoară sau grea.
Să nu adunăm multă avuţie
Căci lăcomia poate fi o piază rea!

Hai să-i cinstim pe tata şi pe mama,
Pe omul de lângă noi.
Şi să ne gândim la pace,
În vreme de război.

Hai să fim oameni de omenie
Căci aşa e bine şi frumos.
Şi să nu uităm niciodată,
Pentru aceasta s-a jertfit Hristos.

poezie de Vladimir Potlog (15 decembrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conector tata şi mama

altor 33 de persoane
la place posomorârea ta îngroşată
pe vreme rea, dincolo
de ecranul ăsta cu aripioare materne
lăsate să-şi zboare
(nimeni nu e perfect stăpân pe sexul său...)
crengăria mai grea decât aerul care
îţi intră sub fusta
masculină,-n carouri kaki (?!) de o bună
bucată de vreme acasă şi de
o vreme în patul cât o capelă –
ranforsat cu o tentă
nuptial agresivă
ştrengarule!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În amintirea duşilor în război

Vezi prunci cerşind la vreme de război,
Trecând desculţi prin colb, la suflet goi,
Ducând cu ei poveri şi suferinţi,
Copii ai nimănui, copii cuminţi...

Vezi scrijelit cu schije un mormânt
Şi numele celor ce nu mai sunt...
Furtuni şi ploi vor plânge zi de zi,
Ei sincer şi cuminte vor muri.

Sunt ploi de lacrimi... Ce dureri deodată!
O altă cruce suferinţa-şi poartă...
Îngerul morţii trece foc şi jar,
Lăsând în urmă trena de amar.

Vezi mame care pruncii-şi ţin la piept,
Urând războiul crud şi prea nedrept.
Sunt scut şi casă, schit şi devenire,
Se dau pe sine întru prăbuşire...

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doina doinelor

Şi când răul vine-n lume
cu vecinul nu te pune

Că e Prut sau că e Trotuş
vecinul ţi-e frate totuşi

Să nu fie de deochi
au legat Prutul la ochi

Să nu vadă ce se face
război în vreme de pace

Se-ncontrează ca nebunii
românii parc-ar fi hunii

Că-n faţa lui Dumnezeu
vecinu-i fratele meu

Nu e minus nu-i nici plus
nu-i american nici rus

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (10 februarie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldat, se poartă un război...

Soldat, se poartă un război între minte
Şi cer, între gândire şi zi, şi noapte.
De aceea poetul stă întotdeauna-n soare,

Coase-n odaia lui petice hainelor lunii
Pe ritmuri virgiliene, sus-jos,
Sus-jos. E un război care n-are sfârşit.

Şi, totuşi, depinde de războiul tău. Cei doi sunt unul.
Ei sunt un plural, dreptul şi stângul, o pereche,
Două paralele care se întâlnesc doar

La întâlnirea propriilor umbre sau în întâlnirea
Dintr-o carte, într-o baracă, o scrisoare de la Malay.
Dar războiul tău ia sfârşit. Iar tu te întorci,

Cu şase fleici şi douăsprezece soiuri de vin sau fără,
Pentru a păşi în altă cameră... Monsieur şi camarade,
Soldatul este sărac fără versurile poetului,

[...] Citeşte tot

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Gleznelor mele
le plac secundele despletite
în roua şoaptelor tale
pe marginea dimineţii

micului meu Univers
îi suntem de ajuns NOI:

- Ai vreme de mine?
- Nu, nu am vreme! Decât de tine!

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lidia Puckett

Cu o zi înainte ca justiţia din Curl Trenary
Să emită sentinţa prin judecătorul Arnett
Pentru furtul porcilor,
Knowlt Hoheimer a fugit la război.
Dar nu acesta a fost motivul pentru care a devenit soldat.
Mă prinsese cu Lucius Atherton.
Ne-am certat şi i-am spus
Să nu-mi mai ţină calea niciodată.
Apoi, el a furat porcii şi a plecat la război –
În spatele fiecărui soldat se află o femeie.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va veni cândva o vreme

Va veni cândva o vreme
Când cuvinte or să moară,
Când priviri or să blesteme
Şi nimic n-o să ne doară.

Va veni o noapte lungă,
Plină de-ndoieli... şi rece,
Clopote vor bate-n dungă,
Toţi pe lânga noi vor trece.

Va veni cândva o vreme
Când pământul va fi piatră,
Când lumina... se va teme
De cenuşa strânsă-n vatră.

Va veni... o clipa-n care
Plumbuitul întuneric,
Ne va arunca-n uitare
Şi-ntr-un univers eteric.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!