Toate rezultatele despre copac, pagina 4
Octombrie
Frunze îngălbenite zac,
atârnate-n într-un copac.
Au îngălbenit de tot,
Sperând la un antidot.
Frunze îngălbenite zac,
resemnate sub copac,
tremurând de frig și vânt...
nu mai spun nici un cuvânt.
Frunze vechi abandonate,
uneori sunt simple șoapte,
zac sub pas de trecător,
și foșnesc, se frâng și dor.
Frunze ce-au văzut prea multe,
zac acum grămezi pierdute,
Sub copacii veștejiƫi,
se sărută... doi iubiƫi.
poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul ploii spre asfințit
fantomele de zi la braț
cu arătările nopții
s-au așezat lângă mine tiptil
și patul scârțâia groaznic,
iar mâna mi-a rămas încremenită
în mângâierea lor
în ochi mi-au crescut deodată priviri infirme
firave abia ce mai pâlpâiau
mioape aduceri aminte
după cum am aflat mai târziu
ochii mei sunt ferestrele cerului
prin care ne vom arunca la asfințit
la fel am mai aflat
cum au fost îngropați copacii
copac în copac
apoi zece câte zece în alt copac
până a rămas un singur copac
căruia i-am dat foc spre înserat
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există nor în interiorul unui nor, nu există copac în interiorul unui copac, nu există un om în interiorul unui om. Există doar Conștiința Pură și forța vieții manifestându-se...
citat din Mooji
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Vaster Than Sky Greater Than Space: What You Are Before You Became Paperback" de Mooji este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
Tremolo
O, cât de vrăjită-i pădurea
Și nici un copac de prisos,
Trosnesc crengi uscate pe jos,
Se sperie păsări aiurea.
Îmi arde obrazul privirea
Cu care mă învălui duios,
O, cât de frumoasă pădurea
Și nici un copac de prisos.
Un tremolo îmi e toată firea,
În vaierul scurt, voluptuos,
O simt a frunzelor lină plutirea
De verde intens, luminos,
O, cât de vrăjită-i pădurea.
rondel de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Beton armat
ne părăsesc toate pădurile
niciun copac nu ne mai vizitează
bătându-ne la geam
va trebui să desenăm cu livezi și păduri
pereții exteriori
direct pe tencuiala impecabilă
sau în inima noastră vom rătăci
ca într-o pădure a fantomelor
ultimilor arbori plecați definitiv
din privirile noastre țâșnesc securi ascuțite
nervoase...
așchiile nu ni se întorc în ochi, ci
fix în ochiul copiilor noștri care
vor privi un copac
așa cum privim noi astăzi
dinozaurii
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă latră asfințitul și nu cred
Semăn tot mai mult a copac.
Mai cuminte decât busuiocul
trimit semne disperate de ajutor celor
de pe țărm, dar am să mor
tot căutând un om mai singur decât mine în acest univers
din care nu pot evada.
Semăn tot mai mult a copac, un copac
din care fac fluiere alții. Veselia din inima mea
nu încape în frumoasele piepturi ale altor
bărbați. Au sufletul greu și nu știu
să mângâie cu privirea nici o poveste.
Mă latră asfințitul și nu cred
că mă va mușca niciodată de nume.
Mama mi-a spus că eram sortit îngerilor,
după ce am trecut prin luna octombrie
dar hazardul a hotărât altceva. Mama
a închis ferestrele casei demult,
nimeni să nu vadă tristețea fiului ei de acum.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Sava din Insolența nopților
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "In aripi de gala" de Nicolae Sava este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Te-ai dus repede
n-ai apucat să vezi
cum scriu litera a
sau
b, iar eu
uite, am venit cu fiul meu
aici
pentru ca el să nu se simtă singur
fără apărare
așa sunt scriitorii (?!) seamănă
cu un copac - copacul
e nevoit să răzbată și să trăiască
singur să lupte împotriva vântului
împotriva secetei
împotriva viermilor care-i rod rădăcinile
fiul meu e scriitor
și e
neputincios, nu știu - o să devină copac (?!)
te-ai dus prea repede
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copac m-oi face!
Copac m-oi face, dacă tu ești floare
Și dacă floare ești, m-oi face rouă!
Tot rouă, dacă rază ești, de soare
Să ne unim ființele amândouă!
Iar dacă tu ești cerul, iubita mea
O stea pe firmamentul tău voi fi
Și dacă iadul ești, o viață-ntreagă
S-ajung la tine, voi păcătui!
poezie celebră de Sandor Petofi
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
În toamna nesfârșită a vieții
O, Doamne,
am ajuns să-mi văd amurgul
ca un copac ce-și pregătește
în toamnă târzie
așternutul hibernal.
Ca și copacul de frunze scuturat,
mă văd un alt copac,
imagine nesfârșită a vieții
în oglinda apelor netulburate.
Iar dacă vântul potrivnic din cer
nori negri semăna-va spre mine,
cu resemnare, în cele din urmă,
în propria mea oglindă
cu amintiri duioase
voi merge spre început.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un copac otrăvitor [A poison tree]
M-am supărat pe un amic,
I-am spus n-am mai avut nimic;
M-am supărat pe un dușman
Și ura-mi crește an de an.
Și o hrănesc cu frici pe-ascuns,
Noapte și zi o ud cu plâns,
Cu zâmbet larg o luminez,
Cu viclenie o înzestrez.
Și zi de zi crește frumos
Purtând ca rod un măr lucios,
Și-al meu dușman privind mereu
A înțeles că e al meu.
Și în grădină a intrat
Când vălul nopții s-a lăsat;
Iar dimineață l-am văzut
Că sub copac zăcea căzut.
poezie clasică de William Blake, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cartile profetice. Vala sau Cei patru Zoa" de William Blake este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la