abstract

Mă scot din lumea ce dispare

Vânt moale mângâie cu pana
pleoapa-mi lăsată înadins,
culcată-n iarba deasă, geana
aduce-aproape cerul prins.

Albe-n lumina suspendată,
cărări de pace mă străbat,
sunt ridicate dintr-odată
simţiri în pieptul decupat.

Mă scot din lumea ce dispare,
totul a curs, începe tot,
gândul aşterne depărtare,
nimic nu vreau de-ar fi să pot.

Acum, când timpul mă înseamnă
ca piesă într-un singur act,
nu judec dacă mă condamnă
vreo fire strânsă în abstract.

poezie de Maria Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea din stânci

tăcerea stâncilor relaxează pământul
să nu se prăbuşească în vulcani de foc
în tăria lor se-ntremează cuvântul
în lumea cunoaşterii să găsească un loc.

vântul sculptează stânci - artist de seamă
le dă chip abstract şi forme grăitoare
de la ele învăţ sa nu mai am teamă
când planeta se cutremură sub soare.

pe fermitatea stâncilor se reazemă cerul
pe a lor coloane munţii s-au format
precum nişte magi dezleagă misterul
rezistenţei planetei în nebulos climat.

în pieptul setos a răsărit izvorul
scrâşnete de stânci în susur s-au calmat.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manifest

toate zilele-acestea în care
nu gândesc / nu simt
în cuvinte
îmi revendic hrana
instinctual / preistoric / onomatopeic
orizontalitatea îşi înalţă
propriul munte
propria legislaţie
mă priveşti abstract
aproape îngrozit
[nu ştii dacă şi mâine...]
îmi iau
porţia de lucruri
vitale
în ritmul sângelui
asezonat
la desenul rupestru
o femeie pe cale de a se naşte
marea aşteptându-şi luna
în aer

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate drepturile

Simulează
Umbra-nflorită a florilor suspendate primăvara
Cea mai scurtă şi din an şi noaptea eschimoşilor
Agonia vizionarilor toamnei
Parfumul trandafirilor savanta pişcătură a urzicii
Întinde rufe străvezii
În luminişul ochilor tăi
Arată ravagiile focului lucrările lui inspirate
Şi paradisul cenuşii lui
Fenomenul abstract în luptă cu arătătoarele pendulei
Rănile adevărului jurămintele care nu se pleacă
Arată-te.

Poţi ieşi în rochie de cristal
Frumuseţea ta nu se-ntrerupe
Ochii tăi varsă lacrimi mângâieri şi surâsuri
Ochii tăi n-au taine
N-au margini.

poezie de Paul Eluard din Cele mai frumoase poezii, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portret abstract

e-o moară în mine ce nu se mai opreşte
grâul din gânduri îl macină fin
o pâine de lumină în minte sporeşte
în Sâmbăta morţilor o-mpart la festin.

e-o peşteră în mine ca o mină de aur
chiar şi din regrete răsar ampli filoni
din poezia nopţilor scot frunze de laur
să-mi fac o cunună demnă de eoni.

un magic izvor ţâşneşte din mine
pe munţi de simţire formează o cascadă
sufletul se scaldă în valuri cristaline
şi-n ceasuri de taină murmură o baladă.

purifică păcate să nu-mi fie ruşine
cu goliciunea mea pe-a vieţii esplanadă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remuşcarea pentru orice moarte

Desprins de memorie şi de speranţă,
nelimitat, abstract, aproape viitor,
mortul nu e mort: este moartea.
Precum Dumnezeul misticilor,
căruia trebuie să i se refuze toate predicatele,
mortul pretutindeni străin
nu este decât pierzania şi absenţa lumii.
Îi răpim totul,
nu-i lăsăm nicio culoare, nicio silabă:
aici e curtea pe care ochii lui n-o mai văd,
acolo e trotuarul unde speranţa lui a stat la pândă.
Până şi ce gândim ar putea gândi şi el;
ne-am împărţit ca hoţii
averea nopţilor şi zilelor.

poezie clasică de Jorge Luis Borges din Fervoarea Buenos Aires-ului (1923), traducere de Andrei Ionescu
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portret abstract

calc sigur în viaţă în linişte vitală
trec de răspântii mă-ndrept spre ideal
existenţa iubirii-i comoară specială
pe-un ocean de miraje plutesc pe un val.

mă entuziasmez în meditaţii ample
nu-i nimeni să-mi mărească teama
că nu am să aflu rezolvări multiple
la freamătul poetic, versul îmi ia seama.

trăiesc o reverie un extaz exploziv
găsesc răspunsuri la probleme de viaţă
am dezvoltat in mine un spirit senzitiv
îmi face portretul cu lumina pe faţă.

vibrez de satisfacţii în spaţiu afectiv
în univers romantic sufletul se răsfaţă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antonimi

Toamna
ce se aşează, o desenezi abstract,
cu maci prin lanuri de porumb,
în flori de primăvară o îmbraci,
când frunze ruginite
doinesc suave spre pământ.
Îmi spui ca sunt copacii plini
cu flori de liliac,
mirosul lor te-mbată prin suspin,
eu văd doar crizanteme,
nuferi roz pe lac,
o toamnă blândă ce se aşează
iar primăvara ta
ecou cu sunet antonim.
Din negrul cât era în jur,
am strâns lumini
şi dorurile le-am împletit cu alb,
iar tot ce văd
că-i toamnă şi-i sublim acum,
tu vii să-mi spui

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Şuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis abstract

cu romantismul meau aripi vreau să prind
să zbor netulburată prin orizont perfect
o stea din Ursa Mare s-ating să o cuprind
cu lumini să mă organizeze în noul proiect

minunile pădurii le cântă ciocârlii
şoaptele rădăcinilor mereu le-am auzit
simt dansul frunzelor... fiori portocalii
un cer de fericire îmi este hărăzit

ard întunecimea în sufleteasca vatră
cuvintele să lumineze ca jocul de făclii
izvoare blânde scaldă tăcerea de piatră
ridic spre cer poeme cu albe temelii

deschid poarta să intre lumina măiastră
urmată îndeaproape de vise herghelii

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abstract...

Lumea, dă zor să-şi consume
Drama, ticsită de glume,
Fastul, se-nghite cu patimi,
Timpul, se-neacă de lacrimi...

Prostia, file împarte
Albe şi fără de moarte,
Uimirea, geme în clocot
Dreasă cu zeamă de clopot...

Iubirea, stă în iluzii,
Destinul, face confuzii,
Ranchiuna, tace şi-nţeapă,
Huma e cea ce te-adapă...

Răul şi castitatea
Se-mbină iar libertatea
Închisă duce încântul
Morţii odată cu vântul...

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (29 noiembrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!