Poezii despre CULOARE, pagina 4
Lumina ochilor
Ești esența vieții mele
Undă a misterului abis
Din frumoase albăstrele
Ești lumina ochilor din iris
Ochii ce zâmbesc în zare
Făr- de teamă sau furiș
Capătă ori ce culoare
N-are umbre ascunziș
Oglindească -se iubirea
Prin sprîncenele lăsate
Când se -nalță fericire
Genele îi toate revărsate
Tu iubire tu mă însoțești
Tu îmi dai culoare ochilor
Ochi -s lacrimi de nu ești
Negri de durerea dorurilor
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara (poezie pentru copii)
Vară, zână florăreasă,
Cu corfița plină, rasă,
De flori tămăduitoare,
Ce râd vesele sub soare,
C-au primit în dar culoare,
Iar ne-ntâmpini în cărare.
În piața cerului,
Târguiești cu ciocârlia,
Să-ți răsfețe bucuria
Și-i asculți culcată în flori
Neântrecutul tril din zori,
Artă păsărească în zbor.
Coci în pântecul tău mare
Și pe lună și pe soare,
Grâul, pâinea viitoare
Și legumele gustoase,
Dar și fructele zemoase,
Pentru mese copioase.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Valeria Mahok (20 septembrie 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culoarea toamnei...
Iată toamna a venit cu sau fără viză,
Lăsăm visele și ne regăsim pe noi
Tot ce-a fost frumos punem în valiză
Frigul vine și noi evadăm prin ploi.
Ar fi bine să evadăm în soare
Cu culoarea unui alt anotimp
Să pictăm ca-ntr-o visare,
Am vrea să lăsăm timpul fără timp.
Pădurea cu mii de culori să-mi arate
Că ești singur și a nimănui,
Cad frunzele galbene ca în poveste
Și poți iubi din nou doi ochi căprui.
Vezi cărarea din culoare în culoare,
Iar ecoul ce răsună e acolo doar o muză.
Nud e copacul când natura moare
Și pe jos ne ascundem într-o frunză.
poezie de Eugenia Calancea (24 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem cu un nume la sfârșitul poemul ce eram eu... ce m-a renăscut
Când nu mai aveam nici o speranță
A apărut ea, ultima culoare din curcubeu
De care stăteam atârnat în piatră
Să cad in nesfârșitul abis de"eu"
Și ma învăluit, fără să știu, ma topit!
Intr-un abur dintr-o piatră, și mirat!
Am strigat."Nu se poate niciodată!
Cum să topești în adiere o piatră!"
Unde e praful? A întunericului lavă?
Ceva e neobișnuit spunea inima.
Ce nu simte păcatul și patima
Și... râdea minunată prea suavă!
Mintea nebuna, alb negru amestecat...
In cenușiul mâl unde am stat, scufundat...
Muțise ca o piatră ce asteaptă o daltă
Să fie in strop de rouă sculptată!
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culoare primordială
Uită de dragoste
aș vrea să mor
în părul tău
galben.
poezie clasică de Richard Brautigan, traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altă veșnică culoare
E cercul meu pătrat la colțuri
Ca viața veșnic curgătoare
Și am înscris în el cu timpul
O altă veșnică culoare.
Și-am colorat în unghiuri zile
În albul negrului din ele
M-au rechemat în anii sorții
Culori în tainice condeie.
De n-au culoarea potrivită
Mă-ntorc la tot ce e iubire
Și umplu cercul cu poeme
Înscrise-n gând pe unghi de fire.
Nu pot sări de rima albă
De libertatea poeziei
O viață-ntreagă fără ele
Ce unghiuri drepte spun hartiei.
[...] Citește tot
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floral desăvârșit
Oh, câtă simetrie în formă și culoare
Îmbie câmpuri, luminiș, imașuri,
Mai cultivate, sau neștiutor, panașe
Umplând văzduh de izuri... doar o floare!
Câtă splendoare-i 'ntr-un buchet de simțuri,
Luate într-un suflet dintr-un gând de dor,
Pentr-o mireasmă de bizar amor,
Se înduplecând, să-și dea inel de anotimpuri.
Căuș de miere în zborul aerat,
C-obraji spre soare căutându-și zâmbet.
Covor fragil, coral de sunet, zumzet
Armonic, aur de polen-carat...
... O pată de culoare într-o planetă albastră,
Se mistuind în fruct pentru sămânță
Să poarte vis într-un frumos, ce anunță
An după an, sfârșind întâmplător... în glastră.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețea adevărată
N-are formă nici culoare,
În suflete se arată
Și-i mereu înălțătoare.
catren de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Machiavinski
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culoare poem de quasar
Despletită învăluită șerpiu
abur de curcubeu cu boare
sublimă de mirare
înfiptă al meu rece pustiu
pe ecranul de cinema gol
ce desparte ziua de noaptea mea
văzând doar umbre prin ea
spintecând în lumină de mirabol
vidul meu rece de prostovol
unde prins în liane nevăzute
ace de timpuri topite
te asteptam levitat în carambol
cu astri seci ai clipelor
ce i-ai-nflorit în nuferi de albastru
cu sărutul tău măiastru
și căpruiul curcubeielor
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Picteaza-ma
Picteaza-ma... undeva departe fericita intr-un infinit de culoare.
Nu vreau umbre... doar eu, creata de mana ta subtire.
Mai departe... du-ma mai departe.
Desculta, pasind pe hartie
Lasa vantul sa adie, lasa-l te rog o clipa.
Arunca un fior, lasa sa curga din cer panglici de matase.
Suprinde-ma asa cum sunt.
Nici o picatura de culoare in plus.
Lasa timpul sa treaca printre maci.
Culorile vibreaza, se stramba de durere... prea multe vise de copila, mai picura niste lumina.
Acorda nuantele si contureaza-mi trupul.
Nu vreau sa ma recunoasca nimeni.
Doar tu sa stii ca-s eu.
Ce picura? Nu plange, sunt fericita... sunt fericita!
poezie de Lusiana Drăgușin (19 iulie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!