Poezii despre CULOARE, pagina 3
Să vorbim despre albastru
Să vorbim despre albastru...
Sunt zvonuri că această culoare are aripi...
Am fost în fiecare culoare
Dar aici mă simt cel mai bine.
Am trăit fiecare ochire albastră
Și m-am dus de la tine...
Ca rândunelele, să vorbim despre albastru...
E zare, e mare, e depărtare.
E ultima suflare spre-nălțare.
Aș mai vorbi despre albastru
Spre infinit... culoarea mea pentru cruțare...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce ascunzi tu mică floare?!
Ce ascunzi tu mică floare,
În potirul de petale,
În prisosul de culoare
De miresme ireale?!
Printre faldurile tale
Prinse toate în corolă,
Risipind parfum în pale,
Aș jura că ești frivolă.
Cumul ești de elixire
De mirosuri și magie,
Răspândite cu grăbire
Reunite-n simfonie.
Simfonie de parfumuri
Orchestrate în culoare,
Ca vălătucite fumuri...
Ce ascunzi tu mică floare?!
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O culoare nebună la secția de psihiatrie
o culoare nebună și proaspătă
de lapte degresat
au căpătat pereții
secției de psihiatrie
te simt
privești prin gaura cheii
în viața mea
vezi cum îmi iau pastilele
și vezi
toți copiii
ieșiți din mine
cum sar coarda
și joacă șotronul
cum scot limba
și râd
provocându-mă
la o leapșa pe uitate
dar sunt prea obosit
m-am uscat tot
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O lumină divină
Un foc ce pâlpâia timid
În inimă la mine ai izbucnit
Scânteie eu am să te prind
Te-așez pe locul meu rănit
Încinsă roșie te zvârcolești
Culoare aprinsă dintr-un mac
Rana inimii să mi-o topești
Cu trandafiri iubire te îmbrac
Cu picuri de dragoste curată
Rochie culoare de iubire
Inima mea acum e vindecată
Scântei jucăușă plăcută trăire
Depărtarea de ne desparte
Tu arzi îmi dai multă caldură
De viață lungă să ai parte
Aprinsă ca o lumină divină
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culoare
mă depărtez de culoare
mișcând planetele cu saltul în gol
nimeni nu schițează vreo vorbă printre șuvițele
timpului încâlcit,
doar ecoul șerpuiește
în sângele sleit
din curcubeu
uneori plouă în vizuini și noi ciugulim pietre
crezând că am înviat,
dar n-am înviat
umbrele îndesate în placente
strigau cu glas prelung
că învierea se amână și de data aceasta
pentru încă o săptămână
și mai bine ar fi să ne naștem singuri și păcătoși
pentru această lume
azi am decis să mă nasc și eu
la căpătâiul ceasului de sare
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost odată
A fost o dată
o rază de soare
Și o sărutare
S-au întâlnit pe o floare
albastră, de cicoare.
A fost de-ajuns
Să se nască o culoare
Nu-i alb sau albastru
Nici măcar culoare de astru
E poate sânge de verde
Nu scrie dar merge.
Nici roșu nu-i
că e al macului.
Sau poate galben...
Și roșu și verde și albastru...
Stai!
Continuarea...
Raza a iubit sărutarea
și așa s-a născut culoarea....
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Culoarea tăcerii
De ce culoare ești, tăcere?
Ești falnică, de tot măreață,
Cu primul tău sărut de:
Bună dimineață!
Cu a ta tandrețe tu apari
Prin roz-oranjul tău altar,
Prea mândră în ardoarea de pomeți,
Aură născătoare sfintei vieți!
Strecori cuminte tâmpla gândurie,
Apari regină albă întru veșnicie,
Azurul-sfântul tu îl dăinuiești,
În limpezi de izvoare, mereu întinerești!
Prin verdele șerpelnic de chindie
Așterni o armonie tot mai vie,
Iar ochiul tău de veghe mă tot paște,
O nouă, tot mai nouă speranță îmi renaște!
[...] Citește tot
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima mea te caută în culoare
Singurătatea fară tine înseamnă mult,
doi si cu doi sint infinit
merg de la răsărit pana la apus si scriu cu mâna prin cenușă
macii afară scot capetele
luna tremură printre copaci
timpul se contopește-n palme
si tu te asezi cu trupul pe nisip, visind să dormi
cum ai iubi o floare si mâna mea te caută in culoare,
topindu-ți sărutarea, in gura mea cu foc
tu mă trezești noaptea
coboară intro depărtare de fluturi verzi!
lumină nepereche si doare somnul fără tine.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Riscul iubirii
Omule,
m-ai fi crezut nebun, dacă ieri ți-aș fi spus
că iarba e albastră?
Ai fi crezut că sunt nebun?
Și totuși ieri
iarba era atât de albastră!...
Dar m-ai crede
dacă ți-aș spune acum
că iarba nu mai e albastră?
Nu, nu mai are nici o culoare;
nu mai e nici măcar galbenă, înțelegi?
nu mai e nici neagră.
Dacă ar avea o culoare
ar însemna că trăiește,
dar nu se poate așa ceva,
azi nu poate să trăiască
... poate... mâine.
poezie de Adriana Bădiță din Zbor frânt (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădurea verde
poezie și culoare
zorii zilei îmi deschid
înspre dimineți cu soare..
soare cald în răsărit.
a trecut și o furtună
parcă ieri... sau mai demult
azi din raze-mi fac cunună
glasul mierlei îl ascult.
glasuri mii... frunza e crudă
se agită-un pițigoi
ghioceii ies din umbră
fără pijama.. și goi!
viorelele timide
își lasă privirea-n jos
toporașii cu albine
se privesc în ochi duios!
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!