dumitru matcovschi iarba

Despre riduri

Semnele vieţii trecute
pavoazează a mea frunte.
Anii trec şi lasă-n urmă,
brazde care viaţa-mi scurmă.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vreţi să ştiţi care este
viitorul românilor în Europa,
Ei, bine. Vă dau o veste:
loviţi de sida, de la doctor merg la popa.

catren de Dumitru Delcă (28 ianuarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul până la cer
este un drum lung.
Numai cei care se cer,
la Domnul ajung.

catren de Dumitru Delcă (7 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi trimit din depărtare
către inumioara ta,
o rază ruptă din soare
şi flori de nu-mă-uita.

catren de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

viclenie

Viclenia

Viclenia e otrava
care-ţi macină speranţa.
Arde sufletul ca lava,
care-acoperă verdeaţa.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te-am întâlnit pe tine
au înflorit toţi trandafirii.
Am intrat în altă lume.
O lume a fericirii.

catren de Dumitru Delcă (august 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În dragoste

În dragoste,
lasă ochii să privească,
sufletul ca să gândească,
inima ta să aleagă
pentru o viaţă întreagă.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus pe deal, munca e-în toi.
Flăcăii se-întrec la coasă.
Coasa cântă în trifoi,
Fetele-i cheamă la masă.

catren de Dumitru Delcă (iunie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fir de iarbă

Dintr-un fir de iarbă şi din nori ce poartă
Ploaia care cade, peste o lume întreagă
Pentru orce viaţă, lumea stă deschisă
Gânduri ce te învaţă, o torţă stă aprinsă.

Vântul care-ţi trece, degete prin păr
Parfumul ce te îmbată, din florile de măr
Apa curge-n dans, pe-o dulce melodie
Florile frumoase, joacă pe câmpie.

Se înalţă brazii, pe lângă lacul care
Poartă pe-a lui umăr, bărcile murdare
Stânca îşi mişcă coama, cu părul de pădure
Se vede rugul care, se scutură de mure.

Cu mustaţa verde, pădurea îngandurată
Tânară rămâne şi viu e colorată
Şi am citit pe-o frunză, întreaga înfăţişare
Orice ai fi în lume, toate-s trecătoare.

poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picături de poezie

Picături de poezie

Dacă ai pune frunza
să facă poezie,
atunci frunza
cu ce oare ar scrie?
Nu ştie nici ramul,
nici codrul nu ştie
în freamăt şi-n valmă,
cu ce oare frunza ar scrie
când iată, aproape-i de toamnă.

Dacă ai pune iarba
să facă poezie,
atunci iarba
cu ce oare ar scrie?
Nu spune cuvinte,
creşte, se ofileşte,
se frânge-n două,
cu ce oare iarba ar scrie

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Bojoncă (2021)
Adăugat de Iurie Bojoncă
Comentează! | Votează! | Copiază!