cand te afli cu capul in nori

Dulce-acrişor

De-oi fi urât precum Corbière,
Am suflet tandru ca Villon.
Să-mi dăruieşti, o, Madelon
Şi altceva decât o bere.

Oraş impur. Morocănoşii
Nori grei plutesc pe bolta ternă,
Să stingeţi unica lanternă.
Venus şi-a pus ciorapii roşii.

Când zorii s-or lipi-n obloane
Va fi o zi cu raze mici.
Cu puţin kohl şi cu creioane,
Par înşişi zeii măscărici.

poezie clasică de Philippe Chabaneix din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Nina Cassian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezire târzie

Arhanghelii-mi zoresc zorile,
haide, băiete, e vremea,
căzut-a balaurul roşu,
vine pulberea verde
peste ţinuturile arse,
ridică-te,
sunt douăzecişicinci de ani
de când dormi,
nu cu versul,
forţa divinităţii e răspunsul,
ia sabia ce se ridică împotriva-ţi!

Îmi îndrept oasele, mărite Gavril,
nu mai suport şederea-mi
cu capul plecat!

poezie de Ion Ţoanţă din Lacrimi Christice (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căpuşa-păpuşa

i-am spus odată femeii să nu
mai îmi vorbească cu chei
şi atunci
ea şi-a dat capul pe spate - la descuiat -
a rostit cele 10 porunci (?!) cu cuvintele ei
de atunci
dumnezeu pentru mine e femeia cu table
încinse - când scoate din aragaz
o mănuşă
lipită de mână ca o căpuşă-pă
puşă amatoare de sânge flambat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişor

Când primăvara se arată
Alunecând pe cerul de opal,
Iar ghiocelul capul saltă,
Într-un surâs fără egal.
Plecandu-mă
Vă rog frumos
Din inimă trimisă,
Primiţi urarea de mai jos,
Pe-acesta filă scrisă:
"La piept un ghiocel,
Surâsul său pe faţă,
Iar primăvara-n suflet,
Să vă-nsoţescă în viaţă!"

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi...

Azi mi-am prins în păr fire de argint
Nu am multe toamne...(Ce frumos mă mint!)...
Am doar primăveri, în lila mă îmbrac,
Sunt în anotimpul florilor de mac

În zori mă trezesc cu privighetori
Ciocârlia-mi urcă triluri pân' la nori...
Eu culeg din lan roşii flori de mac,
Spice şi cicoare... cunună să-mi fac

Cu privirea sus, dincolo de nori,
Iau din cer azurul şi îl pun în flori
Şi din albăstrele îmi fac un buchet,
Lângă ele pun un surâs discret...

Îmi pun la urechi cireşe- cercei
Şi mă ninge vara cu floare de tei
Cu parfum de roze seara mă răsfăţ
Să nu vină iarna!... Nu vreau să îngheţ!...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se lasă noaptea..

Se lasă voalul nopţii peste lume,
O stea se pierde-n valuri, printre nori,
Cu ochi de înger, mari, strălucitori,
E steaua mea ce-şi caută un nume.

În noapte, des, cărările îşi schimbă,
Strângând în mâini un felinar aprins,
Cu-o rază tremurândă m-a atins,
Iar pe pământ regretele se plimbă.

După un nor, o simt, se-ascunde luna,
Subtila ei prezenţă mă-nfioară,
Uitate amintiri încep să doară,
Dar ea le-alungă, una cate una..

A mea e noaptea asta până-n zori,
O simt cum mă-nfaşoară, mă cuprinde,
În sufletu-mi alte lumini aprinde,
Cu luna ei, cu stele şi cu nori..

poezie de Marilena Ion Cristea (25 mai 2019)
Adăugat de Marilena Ion Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecare

Trec printre oameni trişti, imaginari

Ca un bolnav de la reanimare

De când din viaţa ta eu am plecat

Nebunii invadează Satu Mare!

Ne sfâşie cuvintele, rotund,

Frezii ciudate cheamă înapoi,

Tăcerile în locul tău răspund

Ca un neant cuvintelor dintre noi

[...] Citeşte tot

poezie de George Terziu din Evadaţi din zăpadă (2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemare

Ne amăgim că-ntregul este număr par,
nu căuta din izbăvire risipind candoare
iubeşte-te ca pe întreg, altar
ce vieţii dureros-duios îţi eşti... o răsuflare.

Din bangul vieţii îţi hrăneşti avântul
şi pui şirag mărgăritare din trecut,
curând din nori culegi destin, gândul
rămâne singurul ţignal, avut.

Glisezi între nenumăratele oglinzi de oameni,
ce-şi duc poveştile ca pe o cruce
şi moşteneşti greşeli ce devin datini,
din suflet doar un scâncet, atât... duce.

Dar ce te ţine prizonier în propria-ţi celulă,
ce îţi lipseşte ca să zbori?
Să ştii că viaţa e o aventură
Iar Dumnezeu veghează, dincolo de nori...

poezie de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glisando

Ne amăgim că-ntregul este număr par,
nu căuta din izbăvire risipind candoare
iubeşte-te ca pe întreg, altar
ce vieţii dureros-duios îţi eşti... o răsuflare.

Din bangul vieţii îţi hrăneşti avântul
şi pui şirag mărgăritare din trecut,
curând din nori culegi destin, gândul
rămâne singurul ţignal, avut.

Glisezi între nenumăratele oglinzi de oameni,
ce-şi duc poveştile ca pe o cruce
şi moşteneşti greşeli ce devin datini,
din suflet doar un scâncet, atât... duce.

Dar ce te ţine prizonier în propria-ţi celulă,
ce îţi lipseşte ca să zbori?
Să ştii că viaţa e o aventură
Iar Dumnezeu veghează, dincolo de nori...

poezie de Şomandra Sorin
Adăugat de Şomandra Sorin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angoasă

Mă-mbrac în iluzii
Cusute cu fiori
În împletituri de gânduri,
Şi încep să ţip—

Mă omori viaţă,
Tu iubire, singurătate...
Mă-mbrac în tine moarte
Că-aproape te simt.

Nu-mi mai respinge chemarea
Ştiu că va urma şi ceasul
În care vei veni,
Dar nu pot să aştept—

Deja am început
Să îţi urăsc glasul
Când ţipi în capul meu
Şi-alterezi ce-am în piept.

poezie de Costyn Gilca (1 noiembrie 2017)
Adăugat de Costyn Gilca
Comentează! | Votează! | Copiază!