Toate rezultatele despre padurea freamata, pagina 35
Pădurea seculară
Mai regăsesc și-acum pădurea seculară,
stejarii sunt la fel de falnici ca-n trecut,
rămân uimit privindu-i ca întâia oară,
când ne iubeam sub ei pe-o umbră de sărut.
Doar calea până-acolo-mi pare mai schimbată,
urcând din greu printre măceșii înfloriți,
întinși pe gard, mai încărcați ca niciodată,
când seara spre poiană ne-ndreptam grăbiți.
Privind printre stejari deodată mi se pare
că prin zăvoi zăresc trecând pe cineva
este doar umbra ta care-n văzduh dispare
lăsând doar amintiri confuze-n mintea mea.
Adie vântul printre crengi, ca altădată,
mi-arunc prin vreme ochii minții înapoi,
revăd în apa râului, curgând netulburată,
cum alergam sub razele de lună goi.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre stejari
- poezii despre amintiri
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre seară
- poezii despre schimbare
- poezii despre râuri
- poezii despre păduri
Undeva
cu frunți de humă topită
cresc mesteceni
ca niște copile ce fură sărutul
prima oară
în pădurea rară
văduvită de stele
ajung doruri năvalnice
purtând la gât
zăgazuri cosmice
undeva
atât de aproape de cer
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre stele, poezii despre dor, poezii despre creștere, poezii despre copilărie sau poezii despre astronomie
Pânza de păianjen
Ne sfărâmă viața bolovani
Și ne trec prin față iar, strigoi
E bolnavă toamna de castani
Și pădurea de atâtea ploi
A murit și dragostea din lucruri
Pentru care suntem vinovați;
Dacă-n geam cu degetele bați,
Din insectare evadează fluturi
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre toamnă
- poezii despre strigoi
- poezii despre păianjeni
- poezii despre ploaie
- poezii despre iubire
- poezii despre insecte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Pasărea U
Neguri acopăr
cîmpuri și dîmb.
Freamătă ulmul,
duhul cel strîmb.
Cuiburi mai multe-n
creste se văd.
Semn că-n coroane
dat-a prăpăd.
Neagră făină
cade prin scoc
colo la moara
lui Nenoroc.
Macină el doar -
gîrbov, cărunt.
Curge urîtul
greu și mărunt.
Lut fără slavă
umed absurd.
Umblu-n nelume,
drumul e surd.
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre păsări, citate de Lucian Blaga despre păsări, poezii despre păr cărunt, poezii despre negru, citate de Lucian Blaga despre negru, poezii despre lut, citate de Lucian Blaga despre lut, poezii despre ghinion, poezii despre coroană sau poezii despre absurd
Pânza de păianjen
Ne sfărâmă viața bolovani
Și ne trec prin față iar, strigoi
E bolnavă toamna de castani
Și pădurea de atâtea ploi;
A murit și dragostea din lucruri
Pentru care suntem vinovați;
Dacă-n geam cu degetele bați,
Din insectare evadează fluturi.
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arborii
Mai aud și-acum în noapte
Tainice bătăi de ram,
Ale arborilor șoapte,
Tremurând la mine-n geam.
Dezgoliți de-al lor veșmânt
Și cu brațele chircite,
Dormitează-n alb mormânt,
Pe ulițe părăsite.
Satu'-i gol, fără mișcare
Și de iarnă-ncremenit,
Câte-un arbore-n visare
Freamătă neliniștit.
A mea curte adăpostește
Doi stejari bătrâni și goi,
Troieniți într-o poveste
Scrisă noaptea de ninsori.
[...] Citește tot
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre copaci, poezii despre viscol, poezii despre visare, poezii despre ninsoare, poezii despre mișcare, poezii despre crengi sau poezii despre bătrânețe
Freamăt nocturn
în norii albi se plămădește ploaia
în timp ce iubirea se naște din vis
lumini stelare-mi vizitează odaia,
sufletul treaz are geamul deschis.
luceferi mângâie cu mâini diafane
noaptea-i feerie cu splendori perfecte
licăre îngerești se-așează la icoane
structuri de rezistență cu azure efecte.
arborii freamătă ca versul nescris
luna veghează ca o mândră crăiasă
cu trena strălucindă cerne în Paradis
liniște și grație sacră, romanțioasă.
universul magic emoții mi-a transmis
în brațele iubirii viața e frumoasă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre versuri, poezii despre suflet, poezii despre rai sau poezii despre poezie
Tu, liniște!
Tu, liniște,
De ce mă ocolești?
Albi clopoței,
Îi suni în mine,
Par ca o turlă de albine,
În care aripi bat Dumnezeiești!
Tu, liniște,
De ce mă ocolești?
Sună speranța,
Dorului din frunză...
Pădurea, cerbii știe să-i ascundă...
Tu, liniște,
Dintre mesteceni,
De ce, de ce, de ce te legeni?
poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre aripi, poezii despre apicultură, poezii despre albine sau poezii despre alb
Cerul timpului meu
Nepotolit de dragoste
în datini,
am drumuit sublimul,
veșnic bătăios;
de-acum, mă pot numi
drept orizont de patimi,
năucit în cânt,
de sus și până jos.
Din mine, fiecare fibră
scoate-un sunet,
fiecare vorbă
are-o rezonanță sonoră;
cerul timpului meu
răzvrătit de tunet,
freamătă de dor,
vibrând adânc în oră.
Suflețele,
te-nalță distins cariatidă;
[...] Citește tot
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre păr, poezii despre ore sau poezii despre Soare
Copacul
În ploaie, rezemat de un copac.
El are legătură cu pământul.
Și simt sub coaja-i, palmă bătucită,
Cum freamătâ, cu ceru-n el, Cuvântul.
Din când în când trăznește mânios
Și se răzbună norii în furtună.
Un fulger de-o veni, rătăcitor,
Deodată amândoi l-om frânge-n mână.
Cuprins de lașitate, fug pe câmp
Și picurii mă-ndosie de mijloc.
El își asumă riscul verticalei,
Dispus în orice clipă să-și dea foc.
Singurătatea asta care fuge...
Singurătatea lui înfiptă-n lut...
Mă-ntorc plângând și îl cuprind în brațe.
Furtuna grea ne ține de urât.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre nori, poezii despre lașitate, poezii despre foc, poezii despre cuvinte sau poezii despre Pământ