Poezii despre georgescu matei, pagina 35
M-am împăcat cu gândul
M-aș face-un râu și cursul lin mi l-aș întoarce
Să clipocesc pe urme vechi înspre izvoare,
Stânca s-o simt aproape când lacrimă își stoarce,
Nu vreau să mă prăvăl și să mă pierd în mare.
M-aș face-un pom întors la seva de-începuturi
Să uit de toamna ce ramuri verzi mi-a văduvit,
De iarna ce-mi întinde recile-așternuturi,
Să fiu în primăvară când ramul mi-e-nflorit.
Visez frumos, mă întristez că nu se poate
Să mă-ntorc la vremuri de-nceput oricât aș vrea,
Se-nvârte roata timpului stăpână-n toate,
M-am împăcat cu gândul... Trăiesc în toamna mea.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna poem diamant
Când
e plină
când e nouă
satelitul natural al Terrei
ce strălucește pe cerul nocturn
însuflețind visurile tinerilor îndrăgostiți
dar și pe
cele ale
poeților.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea poem diamant
Îmi
taie respirația
cu albastrul ei
precum cerul cel senin
cu valurile spumoase și învolburate
și plaja ei nisipoasă
fierbinte, cu scoici...
misterioasă, adâncă:
Marea...
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele
Sufletul sistemului solar,
Orbitor și auriu,
Are grijă de toate planetele sale...
Razele sale strălucitoare
Energie împrăștiind,
Luminând întunericul,
E astrul central.
acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Matrioshka
Într-o toamnă
Într-o dimineață
Într-un parc
Într-un om
- un gând
poezie de Șerban Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atacul iernii
În terenul ei de luptă se dă bătălie mare,
Iarna lovește năpraznic cu viscol și cu ninsoare,
Schije-împrăștiate-n aer prinse-n dansuri fioroase
Pe pământul înghețat se aștern în straturi groase.
Gerul sabia își scoate, vântul suflă dintr-o goarnă,
Norii gem de-încărcătură, saci de pulbere răstoarnă,
Adunată în troiene, neaua spulberă-n cărare,
Crivățul turbat pufnește, scutură perdele-n zare.
Fum e și prăpăd pe-afară, nu se vede-n depărtare,
S-a dezlănțuit stihia, cerul fierbe în vâltoare
Iar zăpada viscolită în vârtejuri se tot duce,
Se așează în noiane peste vârfuri de uluce.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liliacul
Se îmbracă liliacul, în zori i-a venit sorocul,
Bucuros de cum arată nu își mai găsește locul,
Florile, mănunchi, stau ciotcă în ciorchinul vinețiu
Iar coroana-i e scăldată într-un mov liliachiu.
Înflorește liliacul, râde-n razele de soare,
Vântu-împrăștie miresme cu-adierile-i ușoare,
Fetele vin să-l culeagă într-o liniște discretă,
Norocul să și-l găsească într-o floare violetă.
Se-ofilește liliacul, vânăt jar stins, trecător,
Cel ce mi-a crescut la tâmple s-a albit de-atâta dor
Și-mi rămâne-n amintire neuitatul tău buchet
Ce mai strălucește, încă, în amurgul violet.
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgii de anotimp
Bate vântul primăverii într-o iarnă ce n-a fost,
Vremea-n grabă, buimăcită, trece fără niciun rost,
Nostalgii de anotimp din străfunduri răscolite
Mă învăluie-n tristeți și în gânduri răvășite.
N-a mai vrut fulgul de nea fruntea să mi-o încălzească,
N-a venit zăpada grea, dorința să-mi împlinească,
Negura s-ascunde mut în speranțe amorțite,
Iarna zace în bârlog, zilele-i sunt pe sfârșite.
Primăvara îmi zâmbește, scutură din clopoței,
A pus nădejdile toate în albul din ghiocei
Și în plecăciuni curate, cu sufletu-mi de copil,
Mă rog să nu ne îngroape zăpezile din april.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Am muncit întreaga vară,
Și-am adunat în cămară:
Suc din roșii rafinate
Și compoturi asortate,
Gem din piersici parfumate
Și dulcețuri aromate,
Zarzavat și bulion,
Castraveții cornișon,
Murăturile picante,
Acrișoare și crocante.
N-am stat să mă bat de muscă,
Mi-am pregătit și zacuscă,
Să prind un pic de putere
Mi-am făcut țuică din pere,
Și-am să-nchei anul întreg
Cu via care-o culeg.
Și vă spun la fiecare
Că nu-i ușor, frățioare,
În grădină, cum se știe,
Nu-i chiar ca în poezie,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua internațională a poeziei
Sunt un poet venit de nicăieri,
Talentu-încins l-am învelit în spuză,
Am început să scriu de azi, de ieri,
Mânat de dor și îndemnat de muză.
Cuvinte dulci v-aduc și mângâieri,
De v-am greșit să-mi acordați o scuză:
Sunt un poet venit de nicăieri,
Talentu-ncins l-am învelit în spuză.
În lumea zbuciumată și confuză
Mă zbat să trec prin albe primăveri,
Mă resemnez, n-aduc nicio acuză,
Am versurile mele călăuză,
Sunt un poet venit de nicăieri.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!