Poezii despre georgescu matei, pagina 34
Visul copacilor goi
Sătui de frig, de viscol și ninsoare
Copacii goi în pudră se îmbracă,
Se-arată vremuri ce dădeau în floare,
Visând sub mantia de promoroacă.
În alinări de dulce amorțeală
Muguri umflați visează să plesnească,
Verdele crud împrăștie beteală,
Firava frunză începe să foșnească.
Se-ngână ciripit de păsărele,
Triluri suave-n rătăciri de dor,
În cuibul lor din vârf de rămurele
Străbate vântul adiind ușor.
În urlet disperat și vuiet mare
Au tresărit din vis copacii goi,
Vor suferi în viscol și ninsoare,
Vor îndura noroaie, frig și ploi.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de mângâierea mamei
Îmbrățișează-mă ca altădată, mamă,
În mângâieri de dor să plâng pe ai tăi umeri,
Grijile vieții te-au ajuns de bună seamă,
Numai tu știi câte înduri, cât de mult suferi.
M-am reîntors... Pe unde-am fost n-am avut teamă,
Zilele-așteptării să nu le mai înnumeri,
Îmbrățișează-mă ca altădată, mamă,
În mângâieri de dor să plâng pe ai tăi umeri.
Ai îndurat prea multe în plângeri, în tăceri,
O lacrimă ți se prelinge de sub geană,
Îți cer iertare că n-am putut veni de ieri
Și chiar dacă mă cerți primesc a ta dojană,
Îmbrățișează-mă ca altădată, mamă!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să te întorci la mine!
N-ai să mă lași de tine să m-apropii,
Blândă-i tristețea din a ta privire,
De supărare freamătă și plopii,
Pornit e vântul, și-a ieșit din fire.
Mă-ndepărtezi, nu vrei să-ți cer iertare,
De ce-o să se întâmple-mi este teamă,
Nu m-am gândit vreodată la plecare,
Greșeli banale ai luat în seamă.
Iar m-aș întoarce la vremea de-nceput,
La fericita clip-a întâlnirii,
O veșnicie să țină aș fi vrut
Ferindu-ne de mreaja despărțirii.
Cât m-am rugat să te întorci la mine!
Am pus și busuioc pe la icoane,
Ai să mă ierți gândindu-te mai bine,
Că viața are uneori și toane.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara e cu noi
Trăim ca niciodată o primăvară ternă,
Fierbințile dorințe muiate-n flori de gheață
Au învelit iubirea să nu ajungă-n bernă
Și gândul ni-l alungă de lumea fără viață.
Sorbim aceleași clipe, trăim aceeași oră,
În distanțată vreme e-o dragoste imună,
Apropiere nu e, când frica ni-i majoră
În lumea paralelă neliniștea-i stăpână.
Ni-s visurile sterpe, nu vor să mai contemple,
Speranțe renăscute vor să salveze neamul,
Cu noi e primăvara ce-ar vrea să dea exemple
Cum să-i simțim fiorii acum când plânge ramul.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți mulțumesc că mi-ai deschis
Porțile sufletului tău
Și-ți mulțumesc că mi-ai permis
Să fiu prezent în gândul tău.
catren de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt prinț, nu sunt nici rege,
Nu sunt prost, dar nu pot merge.
Însă de sunt iubitul tău,
Nu poate fi așa de rău...
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sânge din sângele lor
Voi ridica un fir de iarbă
un ac voi pune-n gămălie
să îmi descoasă și să-mi soarbă
vița de paltin de sub vie
Ciorchinii verzi clipesc și ochii
parcă îmi sângerează-adânc
c-a început să dea din codrii
și huma din care mânânc
S-a liniștit în zare apa
în pietre se usucă râul
iar solul se despoaie-n groapa
și-n mâna ce despică grâul
Sângele falnic mai coboară
în boabe purpurii de struguri
să-mi cadă-n dulcea ei amară
tulpina înnodată-n muguri
[...] Citește tot
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino, tată!
Mă chinui din greu la poartă,
Dor și lacrimi m-au cuprins,
Te aștept, dragul meu tată,
Zăvorul nu s-a deschis.
Praf s-a așternut în vreme
Pe cărări reci și pustii,
Curtea neatinsă geme,
Te așteaptă ca să vii.
Vino, tată, pentr-o clipă,
Toate-s vraiște-n obor,
Să le așezăm în pripă
Pe toate la locul lor.
Pe Cavancea, calul nostru,
L-am văzut plângând acum,
Vino și să-i pui căpăstru,
Să plecăm din nou la drum.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toată viața aș trăi
Numai alături de tine;
Toată viața te-aș iubi,
Mereu să ne fie bine.
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc îți spun acum,
Te iubesc, ca un nebun,
Te iubesc în vers îți scriu;
Te iubesc de când te știu.
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!