Serioase/triste despre a ïżœti pe de rost, pagina 34
De ce
De ce, e omul astăzi neputincios și surd
Trăindu-și ani dați în neguri și absurd?
De ce, e orb în suflet și fără de simțire
Pierzând adesea calea și sfânta sa menire?
De ce, e omul nostru nechibzuit și prost
Nu vede decât banul, averi fără de rost?
De ce, se-nveșmântează în lungă nepăsare
Pierzându-și mântuirea și zborul către soare?
De ce, omu-i de gheață și în trăire mut
La geamătul de frate în negură pierdut?
De ce, nu are un crez, voință înzecită
Să dăruiască-n jur iubire-n cer sfințită?
De ce, e omul crud călcând pe oseminte,
Puterea și mărirea e tot ce are-n minte?
Hălăduiește-n viață, nebun, debusolat
Neștiind că toate astea în van le-a adunat.
În ceasul cel din urmă să fim mai înțelepți,
Cu suflete curate și-n cugete mai drepți,
Numai prin rugă aprinsă vom fi învingători,
Mergând pe drumul vieții, miloși și iertători.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre zbor
- poezii despre victorie
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre prostie
- poezii despre promisiuni
De ce?
De ce ne naștem oare?... oricum plecăm din viață...
De ce ni-s numărate și orele ce trec?
Prea multe fețe aspre ascunde-a noastră față
Și măsurat ni-i timpul necredincios și sec
De ce regret trecutul, oricum nu este cale
Să mă abat din drumul cuprins între porunci
Căci scris mi-a fost pe frunte s-o iau direct la vale
Deși tot urc spre vârfuri luptând chiar și pe brânci
Din tot ce-am luat cu mine nimic n-are valoare
Iluzii și speranțe s-au rătăcit pe drum
Și dacă spus-au unii că fericirea doare
De ce aveau dreptate și încă au și-acum?
Să nu te chinui astăzi să înțelegi cuvinte
Căci de înveți prea multe, vei vrea să ai un rost
Dar vântul veșniciei îți va aduce-aminte
Că moarte-i după viață și doar un om ai fost...
poezie de Mariana Eftimie Kabbout (14 septembrie 2006)
Adăugat de Mariana Eftimie Kabbout
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre învățătură, poezii despre văi, poezii despre vânt, poezii despre valoare, poezii despre trecut, poezii despre prezent sau poezii despre ore
Antiprimăvară
Ce dacă vine primăvara
Atâta iarnă e în noi
Că martie se poate duce
Cu toți cocorii înapoi
În noi e loc numai de iarnă
Vom îngheța sub ultim ger
Orbecăind pe copci de gheață
Ca un stingher spre alt stingher.
Și vin din patriile calde
Cocorii toamnei ce trecu
Și cuiburi și-au făcut la streșini
Și lângă mine nu ești tu
Ninsori mai grave decât moartea
Au fost și sunt și vor mai fi
La mine-n suflet este vifor
Și vin nebuni să facă schi.
Și ninge pânâ la prăsele
Ninsoarea-mi intră-n trupul tot
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu (1986)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre primăvară
- poezii despre ninsoare
- poezii despre iarnă
- poezii despre gheață
- poezii despre zăpadă
- poezii despre viscol
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre toamnă
Nu mă lăsa să plâng!
Dă-mi ochii tăi iubite, căci astăzi vreau să plâng
Așa cum n-am mai plâns de multă vreme...
Acoperă-mi tristețea cu frunzele din crâng
Ce ne-au fost pat în nopțile supreme
Dă-mi astăzi o putere, s-adun râuri ce curg
Și să le pun în palma ta cea fină
Să-ți fiu nemărginirea aceluiași amurg
Privindu-mă zâmbind, să-mi fii lumină...
De răni nu-mi este teamă mai mult decât mi-a fost
De necrezut îmi pare azi durerea
Zile și nopți, nebune, vor trece fără rost
Spre miazănoapte alungând tăcerea
S-a stins ușor sărutul, dar noaptea n-a-nghițit
Puterea lui... e-n frunzele din crâng...
Dă-mi ochii tăi iubite, cu-albastrul infinit
Iubește-mă, nu mă lăsa să plâng!
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre plâns, poezii despre zile, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre sărut, poezii despre râuri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Echilibristică pe sfoara vremii
- De prea mult timp întoarcerile-acasă
Îmi par mai lungi și-atât îmi e de dor
Să stăm pierduți sub cetina rămasă
Pe neaua neatinsă... Să-ți strecor
Prin genele închise visul iernii
Ce ne-a unit odată, când pe zări
Călătoreau luceferii, eternii
Îndrăgostiți de alte depărtări.
Mă mint meschin că nu contează anii,
Aliniez secunde ce se duc
Către apus... Nocturne spovedanii
Se-aud în cer și ele mă seduc.
- M-aș îmbrăca în straie de-altădată,
La sanie aș înhăma doi murgi
Să spargă sub copite gheața mată
Și timpul să-l disece... Doi chirurgi
[...] Citește tot
poezie de Ioan Grigoraș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre îngeri, poezii despre visare, poezii despre săniuș, poezii despre spovedanie sau poezii despre seducție
O veste
Telefonul plange, parc-ar vrea sa-mi spuna
Ca sarmana Tanti a patit ceva,
C-a venit pe lume ca o veste buna
Si-a plecat din lume ca o veste rea.
Din aceasta clipa, ea nu mai exista,
De pamant e floarea trupului plapand,
A murit femeia singura si trista
Ce ne invatase a trai tacand.
Se apleaca-n berna la feresti lumina,
Toata vestea buna e o veste rea,
A murit sarmana, blanda Tanti Tina,
Noapte buna, Tanti, obosita mea.
Telefonul cade singur de pe masa
De atata sunet fara nici un rost,
Vestea rea sa vina, si din el sa iasa
Depre sora tatii care doar a fost.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre vinovăție, poezii despre vamă, poezii despre tragedie, poezii despre telefon, poezii despre sunet, poezii despre flori sau poezii despre femei
Iad și rai
Ai fost lăsat o viață pe-un petec de pământ
Să-ți faci pe el o casă și mai apoi, mormânt.
Puterea cea divină un chip ți-a dăruit
Și-o moarte care-n umbră, mereu te-a însoțit.
Luptându-te cu vântul cel aprig și viclean
Ai străbătut secunde și ore, an de an
Strivind sub pași o piatră care n-avea vreun rost
Dar n-ai gândit că poate și ea suflet a fost.
Știai că sus e raiul și vor pleca spre el
Acei care-aveau mărul, dar n-au mușcat din el
Ai mai sperat că totuși iertare-avea să vie
De parcă toți am fost doar sfinți de meserie.
Născut dintr-o culoare prea bine definită
Rămas-ai doar o umbră în veac încremenită
Și să nu-mi spui tu mie că-i fals al meu cuvânt
O fi raiul în ceruri, dar iadu-i pe pământ!
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre sfințenie
Surasul
Din departarea inimii,
Traind pustiu, neprihanit,
Plutesc deasupra mimicii
Si nu mai pot sa fiu oprit.
Un sufletul ce-a fost candva,
Pustiu si inguratic,
Aievea isi va preschimba,
Surasu-i enigmatic.
Nimic din tot ceea ce-a fost,
Nu se va da uitarii,
Petrec rapus si fara rost,
O cazna a iubirii.
Surasul ce candva palea,
De clipa reintalnirii,
Acum... trecut precum o stea,
Sta-n culmea amintirii.
[...] Citește tot
poezie de Dănuț Bărbușelu
Adăugat de Dănuț Bărbușelu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre inimă sau poezii despre amintiri
Vae soli
Te voi astepta, intr-o zi, sau intr-o noapte oarecare
Pentru ca sa vad daca mai pot sa am o preocupare,
Voi trece iar pe langa ape, si-n unda lor voi aparea,
Voi sta pe langa vreo ruina, va plange iar o cucuvea;
Pe urma, nu va mai fi timp voi fi uitatul muncitor;
Va fi si pentru mine lumea un fenomen intamplator
Despre iubire, cateodata, poate intr-o carte voi gasi,
Poate-n oglinda vreo albina compatimind se va lovi-
Plangand in zori cu fata in soare ma voi simti fara de rost,
Ma voi gandi la toata jalea poetilor care au fost
Un corb va trece peste casa si iarba ma va ingheta,
Orasul, prin ninsoare, noaptea, din pianole va canta,
Sau toamna goala va dansa cu plete de grau si de vin
Astfel ca nu vor mai putea sa ne-ntreaca acei care vin...
poezie celebră de George Bacovia din volumul: Revista critică, București, iunie 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre muncă, poezii despre depășire sau poezii despre dans
M-am ridicat, mi-am scos liniștită pălăria și mănușile fără să aștept invitație, apoi le-am spus celor două domnișoare Reed că mă duc să o caut pe Bessie, care trebuie să fie la bucătărie și s-o rog să afle dacă doamna Reed mă poate primi. M-am dus și după ce-am găsit-o pe Bessie și am trimis-o să-mi îndeplinească dorința, m-am apucat să-mi despachetez lucrurile. Până atunci mă ferisem totdeauna de aroganță: cu un an înainte, dacă aș fi fost primită în același fel, aș fi plecat din Gateshead chiar a doua zi; acum însă îmi dădeam seama că ar fi fost o purtare nechibzuită. Făcusem o călătorie de o sută de mile ca să-mi văd mătușa și trebuia să stau cu ea până ce avea să se însănătoșească ori să moară. N-avea nici un rost să-mi fac sânge rău pentru trufia și nebunia fetelor mătușei și singurul lucru cuminte era să nu le iau în seamă.
citat celebru din romanul Jane Eyre de Charlotte Bronte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre însănătoșire, citate despre sânge, citate despre nebunie, citate despre moarte, citate despre fete sau citate despre dorințe