minciuna are picioare scurte

Da, în continuare

nu în picioare în
crucişate cândva te
am cunoscut cred într-o sală
de... gimnastică-n care
animalele fără muşchi fără carne cuvântătoare
au fost
aduse la inseminare (?!) tu
şi acum eşti cea mai mişto dintre sclavele sex
uzuale – şi
nu... şi... poate...
da, în continuare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul alb

Paşii mei pământeni se aştern
într-o salbă, de-un alb nesfârşit
ce se-ntinde şi pare grăbit
să devină un alb de infern.

Pe întinsul, de-acum, răvăşit
se înşiră, ca pe-un portativ
note scurte,-aşezate naiv
într-o doină cum n-ai auzit.

Sunt doar paşii mânaţi de un dor
pe un drum căutat şi dorit
spre un loc ce aşteaptă,-ncălzit,
cu o uşă ce n-are zăvor,

unde focul pocneşte-n scântei,
iar pe masă, o cană cu vin
vrea să uiţi de al drumului chin,
şi infernul de-afară, de-o bei.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De trei ori nu

ascultă ploaia are lacrimile calde
respiră calcule ordine sentimente exacte
nu mă urî iubirea ţine trei acte
nicio secundă nu mai picta inimi fade
desenează-mi sufletul pe perete faustic
cu palmele ce ţi-au şters obrazul caustic

nu-mi iubi gingăşiile glasul suav
nici gleznele subţiri care-ţi cântă în palme
în nopţile scurte dansul tău grav
mai calcă visele mute pietrele calme
nu mă cunoaşte cu sufletul ud
fii Don Quijote al iubirilor crud

simt piatra rotundă a sufletului rece
eşti cald în penumbră respiră va trece
şi nu de trei ori nu mă iubi
iubesc eu atât cât se poate muri

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcat că tu

Vin vremuri grele, aspre
ca părul pe spinarea de lup.
Păcat că tu
nu poţi vedea
şi păcat că nu poţi să le-auzi!…
Poate atunci
le-ai pune stăvilare
la picioare
sau le-ai cânta
În dulce depărtare
să le afunzi.

poezie de Cristina Paun
Adăugat de Anca Brudan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intalnire

Banuiam ca nu va veni.Inca
de-aseara presimteam
in miezul fagaduintei minciuna.
Am asteptat-o o dupa-amiaza
intreaga
si tocmai acum cand sa renunt
aud scartaind
poarta,
si iata-ma ii ies in intampinare
cu buzele tremurand si fericit
sa-i impartasesc
neincrederea mea pacatoasa.
Voi ingenunchea sa-i cer iertare.
Si totusi m-am inselat.Era
vantul.

poezie de Ovidiu Genaru
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un minister

poezia este şi atunci când e vară asurzitoare şi ţi
se pişă un samovar pe picioare şi este
poezie şi când ruşii intră în bucureşti urinând
maladeţ, pe trupele nato din herăstraie - cu vedere
la mae: un minister a-servit. prea curând...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Din cap până-n picioare..." de Violetta Petre

Te-aş învăţa din nou ca să iubeşti,
Cu pasiune forţă şi ardoare,
Dar cum n-aş vrea afară să răceşti,
Nu sta în pielea goală în parcare!

Doi guguştiuci ce nu au ce să facă
Se tot iubesc şi-şi dau fervent osârda,
Pentru amor nebun, de vrei pe cracă,
Ca un codoş ţi-l recomand pe Gârda!

Şi fluturii în prag de primăvară
Se pare că-au probleme cu hormonii...
Pentru amor în zbor, de vrei afară,
Ca bun amic ti-l recomand pe Noni!

Pisicile perverse urlă tare
Atenţie te rog la păsărică,
Că-i tânăr pensionar, cu rentă mare
Şi mult mai slab, e potrivit Stelică!

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La apus

Orizontul se naşte in ochii tăi
căprui pământul li se inchină la picioare
subţiri se-ntrevăd printre gene
delicate raze de lumină
ce descresc încet spre buze
trandafirii uşor se sting
iar atunci când sunt cu tine
iau apusul in braţe
şi-l simt tremurând

poezie de Valentin Cojocaru
Adăugat de Riana Sardau
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiinţă, ramuri în cer

Tu să nu-mi spui cum te numeşti
Fiinţă cu pielea de sticlă,
Voi măsura cu tihnă ceea ce eşti,
Cu tihnă, şi poate cu frică.

Tu să nu-mi scrii despre cum creşti
Fiinţă cu părul în soare,
Voi cerceta-n candele umbre cereşti
Cu ruga murită-n picioare.

Tu să nu-atingi cuvântul greu
Fiinţă cu buze de-apusuri,
Voi decanta în clepsidră, acum şi mereu,
Privirile-ţi, tainice spusuri.

Tu să nu-adulmeci pom răsărit
Fiinţă cu aer de seară,
În flori am să-ngrop, în chip felurit,
Zefiru-ţi, în lacrimi de ceară.

[...] Citeşte tot

poezie de Şerban Moescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parodie grava

cercul acesta din plastic
este emulsia ce masinile o transporta
peste distante.
undeva printre straturile sale
se mai pastreaza, poate, aroma
fiecarui lujer.
ca intr-un cimitir
unde pamantul se ridica incert.
un mort si-a ingropat primul trupul
in pozitia orizontala
la capatul unei cruci de piatra.
i-au urmat alte trupuri
grase, slabe, lungi, scurte...
toti acum dorm in pamantul uitat
ascunsi in cel mai adanc si intim loc.
am in ochi un cimitir intreg.
din el ma privesc mii de straini
cu priviri impietrite
fixate ipotetic si aleatoriu.

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Nincu
Adăugat de Aurora Cretan
Comentează! | Votează! | Copiază!