Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

campul

Poezii despre campul, pagina 32

Daniela Luminița Teleoacă

Semnatari

așa a fost scris să fie
și ne-am întâlnit
pe timp de război
cuvintele ne transformau
fără să ne dea de știre
insidios făceau din noi
purtătorii cu acte în regulă
ai focurilor imprevizibile
ai pământurilor moarte

nu puteam fi
decât experții
crestăturii fatale
în inimă vie

câmpul se colora roșu-vinețiu
o pasăre trudea să acopere
iluzorii ne păstram
în veșmintele falșilor eroi

[...] Citește tot

poezie de din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Radu

Decepție

Zboară gândul ca năucul...
e mai singur decât cucul!
Zboară și nu se va-ntoarce,
că de vlagă doru-l stoarce.

Nime nu l-a întrebatu
de-a aflat ce știe satu'
și-acum fuge, ca turbat,
să se mute în alt sat,
unde nimenea nu-l vede
de-nnoptează-n câmpul verde,
să-și găsească alinare
de o dragoste prea mare...
să își lingă rănile,
până-l adorm zorile.

A iubit fără măsură
obrăjori ca de răsură,
obrăjori trandafirii
și doi ochi, ca de copii...

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

De ce-ai plecat în cel apus?

(in memoriam - Valer Popean)


Știu că viața-ți era dragă
Și multe mai aveai de spus.
Ți-ai luat pana în desagă?
De ce-ai plecat în cel apus?

Cu tine-ai luat câmpul cu maci
Și-n verde viu te-ai îmbrăcat,
Priveșți de sus acum și taci,
Ți-e versul nud, descălecat.

Mi-e sufletul amar și greu,
În pumn țin lutul plin de flori,
Rechem în vers pe Prometeu
Să văd iar viața în culori.

Un gol imens tu ai lăsat,
File din carte au zburat,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu-mi pot imagina

florile de soare fără culoarea galben
cum nu-mi pot imagina
frumusețea fără invidie
și pizma fără motiv
ascult o respirație sacadată
arborii mei au obosit
recunosc de la distanță tristețea
seamănă cu florile de soare
lipsite de petale

am luat cu mine o cutie de acuarele
câmpul nu s-a supus
nici eu
știam că deunăzi vei renunța
impertinența mea te-a scos din sărite
miorlăie grozav pisicile în curtea blocului
din cinci, trei cu siguranță au căzut în picioare
eu nu
mi-am julit un pic genunchii
acum sunt bine

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ploaia si apusul

Apusul roșiatic se-mbină-n violet
Cu galbenul jăratic și-albastrul amanet,
Mai ia tăcerea-n dreapta și frumusețea-n stânga,
Apoi se pierde-n noapte, cu stele-și joacă fuga.

Negrul se-așterne-n grabă pe cerul plin de nori
Și ploaia cade sumbru prin văi și lacuri ori
Pe câmpul ars de soare și munte întristat,
Peste pădurea care pe mine m-a uitat.

De dimineață cerul e vesel și haios,
Soarele strălucește și astăzi cu folos,
Doar eu mă pierd și zarea, în amintiri ce dor,
Căci ploaia și apusul erau al meu amor.

E cald și-mi arde visul, mă pierd în raze dulci
Ce mișună pe trupul fierbinte, dar m-arunci
În nepăsarea-ți rece știind că te ador,
Să moară ploaia veche ș-apoi și eu să mor.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Peisaj de primăvară

Un tablou al primăverii
Este-acum întreg pământul.
Anotimpul reînvierii
Își spune din nou cuvântul.

Am văzut cum respiră pământul
În primăvara care-a început.
Am văzut cum mângâie vântul
Tot ce-n natură a renăscut.

Am văzut cum se-mbracă pământul
Cu haină în verde culoare.
Am văzut cum se-acoperă câmpul
Cu grâu semănat pe ogoare.

Am văzut ciocârlia cum lasă pământul
Și-n zbor se avântă spre soare.
Aud cucul că-și strigă cuvântul,
Undeva, departe, în zare.

[...] Citește tot

poezie de (12 ianuarie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Macii necunoscuți

Huruie plumbul adânc
Plânge pe geam un țânc,
Tatāl unde-i șade
Fārā flori si cruce...

Pe o bancā jilavā
Doi ochii in batistā
Se ascund de neagrā lume,
Unde zace inima pereche?

Răsar la ināltare
Inimi necunoscute
Pierdute in lupte,
Cine le mai plânge...

Infloresc roșii maci
Din piepturi de eroi...
Fārā colivā și vin
Români cu suflet ronin...

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Moș Trifu

Trăiau odată-într-o căsuță,
Un om bătrân cu baba lui.
Trăiau sărmani, pe o străduță,
Lângă pustiul câmpului.

Pe lângă casa lor treceau,
Din când în când spre gară
Oamenii și îi vedeau,
Trebăluind pe-afară.

Când vremea se-împrimăvăra,
Moșul mergea în câmp să are.
Acasă, baba rămânea
Să facă de mâncare.

Tot așa trecut-au anii,
Până într-o zi,
Când le muriră cârlanii
Și ajutorul lor pieri.

[...] Citește tot

poezie de (15 mai 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Ionica Bandrabur

Nu am pierdut copilăria

Aburi se preling pe frunte, coboară spre calde pleoape,
Ochii să mi-i umezească, în spini să nu se înțepe,
Lacrimile-ncep ca să curgă printre amintiri să-mi sape,
Dând de-a mea copilarie, de iarna de unde-ncepe.

Am și-acum urme pe gene, de rașini din bradul verde,
Luminițele stricate, încă mai atârnă-n pom,
Fulgii de vată pe ramuri, albul, nicicând nu-l vor pierde,
Bomboanelor agățate, le simt gustul fin de rom!

Țopăi azi, dar nu-s oloagă, viu țin copilul din mine,
Păpușilor, strai de cârpă le mai cos în amintirea
Zilelor pe când copilă, fără să mă vadă nime',
Mă ascundeam prin grădină, făcându-le pomenirea.

N-am pierdut copilaria, nici obraznicul copil
Ce-alerga să prindă fluturi, desculț, pe câmpul cu flori,
Trăiește în ridul feței, ochii verzi, suflet umil,
Pănă când spre veșnicire, vom pleca, dar alți actori!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pustiul alb

S-a prăvălit luciul de stele din întreaga boltă
Din cele mai îndepărtate colțuri, se făcând fărâme
Pe-o coajă de telur cu vântu-n vele și parâme
Ce și-au pierdut busolă... Sau seceriș ne vor, recoltă?!

E câmpul plin, că totu-i plin de ace înghețate
Boldind în pielea caldă, se-ncercând s-o crape
În prăvăliri criotice lăsând priviri crispate,
Vrând tot ce nu-i alb pur, geros... friant să-ngroape.

Până și dâre-s albe, ce erau uliți, drumuri
Și casele-s igluuri, mașinile-s doar fiare.
Reper nu mai există, pe coș ies albe fumuri
Și mintea-i înghețată... Neputinciosu' o doare.

Doar trecători-s negri de-un negru trecător
Și pomii-s piscuri sure din loc în loc; ce scutur
Cu mâna-ntinsă aripi, c-am gândul zburător
Și-s plin de vise încă... N-aș vrea să mor, sunt flutur!...

[...] Citește tot

poezie de (14 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 32 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook