biserica neagra

Nu pot să te vreau

nu pot să te vreau,
nedescifrate hotărâri sunt în neîmpăcata iubire,
convoi lung de iluzii tresărind arhaic
graţie eternului amăgitor scăldat în glasul dulce.

nu pot să te vreau
împăcând noaptea cu lumina din frunze,
aşa de aproape încât visele deşarte
ştiu că sunt năluci şi nu există.

nu pot plimba euforia prin abisuri
lângă fântâna aceea care minte.

nu pot să te vreau
peste fragilul adânc răscolit
ce cunoaşte infernul zărit în acel te iubesc nesupus.
nu pot să te vreau într-o biserică de plumb.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indecizie în alb sau negru

Mi-am lăsat pleoapele să cadă
peste lumea de gânduri
împrăştiate ca pe-o tablă de şah,
mişcându-se care încotro
şi schimbând
alb cu negru,
negru cu alb,
turnuri cu pioni apărând o damă
albă sau neagră,
care nu ataca un rege
alb sau negru,
de teamă că jocul
s-ar putea sfârşi
în pat.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un târg special

era un fel de târg
al foştilor iubiţi
mergea pe stradă
şi bărbaţii o urmăreau
cu privirile
nu-şi amintea dacă era
îmbrăcată cu bluza neagră
sau nu avea nicio bluză
târgul ăsta avea ceva
deosebit (!?) bărbaţii se uitau
la ea cu atenţie
era şi mai îndrăgostită
de târgul ăla
decât visase vreodată
că este posibil

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teleportare

S-au scris deja atâtea despre sfârşitul lumii,
că mintea nu le mai poate cuprinde.
Cum ai putea să-l întâlneşti?
Închis în catedrală, în mijlocul falşilor credincioşi?
Cu cei apropiaţi, în casă, la masă?
Pe balcon, bând vin scump?
E original.
Nicăieri şi oriunde.
Singur, într-o gaură neagră.
Aha, se pare că te-ai ascuns în faţa lui Dumnezeu.
Te salut.
Din păcate.
O teleportare bruscă într-un loc mai bun.

poezie de Marzena Mackojc, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Septembrie în cartierul cu câini

pisica din cartier are zece vieţi la biserică
slujba se ţine în toate duminicile dar mori
neîmpărtăşit cu ochii sculptaţi în pereţi
ai vrea să lingi seva fructelor vie să te îmbăiezi în marea cu meduze sărate
câinii lumii latră zbor cu aripi de păsări pietrificate

caruselul toamnei rostogoleşte nopţi
decorticate
himere oarbe stele cu un singur picior aritmii
este un septembrie cu secunde de aer
cu iubiri crescute din iarbă
din galbenul morţii din albele toamnelor aritmii

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcală şi Tândală la biserică

Când Păcală şi Tândală
se închină la icoană,
Păcală se uită-n jos,
iar Tândală la Hristos.
Tândală îl întreabă pe Păcală:
-Ce cauţi pe jos păcală?
Păcală îi răspunde:
-Eu îl caut pe Hristos.
-Hristos este sus.
Ce să caute pe jos!
Smerit, Păcală îi răspunde:
-A coborât pe pământ
să ne fie nouă bine.
Să aducă Duhul Sfânt
de la Dumnezeu citire.
Tândală continuă să se închine
la icoana lui Hristos.
Păcală face mătănii
chinuindu-se pe jos.
La plecare,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îmi vine câteodată să răspund
uşor acid
zbenguitor
sau cu ironia cu care-ţi tai unghiile luni dimineaţa
şi-mi aduc aminte
ce mi-am promis
când puneam cele două lumânări
la biserica de peste piaţă

iau mâna de pe tastatură
şi tac
ca şi când n-aş fi trecut pe aici
nicicând
nicicum

mă uit la dimineaţă şi-mi spun
că ai să suni
iar cerul o să devină portocaliu
voi deschide ferestrele
şi peştii albaştri

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Mer

O ceaţă albă-n pânze se loveşte,
O lună-n cerul iernii îngheţat,
Ca ochiul unui leu înfuriat,
Din coama neagră a norilor luceşte.

Timonierul cârma o veghează,
O umbră-n beznă, mut şi-nfofolit; –
Pistoane de oţel, în ritm grăbit,
Sub punte bat, motorul greu oftează.

Furtuna s-a oprit, dar duşmănoasă
A agitat cupola de opal
Şi firele de spumă galben pal
Plutesc pe valuri ca dantela roasă.

poezie de Oscar Wilde, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia ''Tu, iubeşte-mă, ca pe-un ultim amănunt!'' de Violetta Petre

Nu te mai cunosc iubito, căci la casă dai ocol,
Dar te stiu pe dinafară vânzătorii de la mall
Şi soferii de taxiuri care te aduc când plouă,
Sau când vine dimineaţa şi pe flori se-dună rouă.

Te-am găsit după chenzină dând târcoale la Chanel,
Când golit-ai foarte iute ce era in portofel,
Şi-am plecat turbat spre casă sprijinindu-mă de gard
Când am constatat cu jale c-ai dat iama şi la card.

Te-am gasit şi la Mamaia pe nisip c-un matelot,
Şi am observant cu ciudă că eşti neagră peste tot,
Tipul te ungea pe spate şi pe fese langă far,
Când te-am prins ai zis senină că e doar un salvamar.

Te-am găsit cu multă trudă şi în munţii cei făloşi,
Ai urcat până la Babe, dar la braţ erai c-un moş,
Un baştan local cu conturi sifonate de partid,
Dar mi te-ai jurat de mamă că era un simplu ghid.

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nestemata neagră

Ay ţiganco dă-te-ncoace
ay ţiganco fă-te mică
nu vrei să te las în pace
râsul tău munţii ridică

Ay ţicanco fă-te mică
ay ţiganco ce rotunde
umbrele-ţi de rândunică
în iad or să mă scufunde

Ay ţiganco ce rotunde
- nu vrei să te las în pace -
înălţimile-ţi m-afunde
ay ţiganco dă-te-ncoace

Ay ţiganco fă-te mică
de ce noaptea ne complică

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 octombrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!