omenesc, prea omenesc

Mihai: Serios?! Chiar eşti aşa? Tu, Luci?!
Lucian: Da; ce-ţi închipui?! Că aş fi un tip insensibil? Te rog, Mihai, nu începe şi tu cu astfel de suspiciuni, în ceea ce mă priveşte... Despre tine ştiu foarte bine că eşti emotiv din fire, dar, uite... Îţi mărturisesc că şi mie mi-a fost foarte greu la început, până m-am obişnuit cu ideea. Primii ani mi s-au părut un chin greu de suportat, un adevărat calvar, chiar dacă nu dădeam de înţeles acest lucru. N-aş vrea să trec din nou prin toate astea; sincer, n-aş putea suporta, m-ar afecta prea mult. Presupun că la fel ar păţi şi ceilalţi. Ce fel de echipaj am mai fi în acest caz?! Vezi, astea ar fi motivele mele, doar unele dintre ele, pentru care nu sunt de acord cu această acţiune.
Mihai: Te înţeleg... Şi-ţi dau dreptate. Nici eu nu eram foarte convins că ar fi bine să iau totuşi legătura cu cei de acasă, dar simţeam nevoia să fac acest lucru. Poate că a fost mai bine că nu erau acasă şi astfel n-am vorbit cu ei. Nu ştiu ce-aş fi simţit dacă i-aş fi văzut sau aş fi stat de vorbă cu ei. Dar aşa, m-am liniştit. Văzând totul în ordine acasă, mi-am dat seama că sunt teferi, că viaţa şi-a urmat cursul şi pentru ei, a mers înainte chiar şi în lipsa noastră; s-au obişnuit cu ideea. În plus, n-ar fi corect nici faţă de ei, să apărem aşa, deodată, în viaţa lor, după ce, în toţi aceşti ani s-au străduit să se descurce fără noi, iar apoi, când vom părăsi Proxima, să dispărem din nou, la fel de brusc, pentru o altă perioadă de timp, destul de lungă. Ar suferi şi ei prea mult. De asta nu trebuie să-i învăţăm din nou cu prezenţa noastră. Ar fi prea greu de suportat, atât pentru ei, cât şi pentru noi.
Lucian: Mda... Iată, ai găsit un alt motiv bun pentru a nu lua legătura cu ei. Nu mă gândisem la asta! Ca să vezi, cât de egoist am putut fi... Mă gândeam doar la suferinţa noastră, nu şi la a lor, de parcă ei nu ar putea trece prin aceleaşi stări sufleteşti ca şi noi...
Mihai: Asta nu înseamnă că ai fost egoist. Ai omis doar, dar nu intenţionat.
Lucian: Da, nu intenţionat, sper... Poate doar din cauză că mă concentrez prea mult asupra problemelor noastre. Uit că şi alţii le-ar putea avea, la fel ca noi.
Mihai: E normal, doar tu eşti comandantul, deci, e normal să te preocupe mai mult problemele noastre.
Lucian: Mda, poate...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luke: Ce părere ai de asta?
Lorelai: Prea palid. Palid înseamnă bolnăvicios.
Luke: Sau cremă de plajă.
Lorelai: Sau boala vacii nebune.
Luke: Palid nu înseamnă boala vacii nebune.
Lorelai: Ai avut vreodată boala vacii nebune?
Luke: De două ori săptămâna trecută şi coloritul meu era nemaipomenit.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gayle: Ştii ce este frumos în legătură cu doctorii?
Dr. Bill Harford: De obicei, sunt mult mai puţine lucruri decât îşi imaginează oamenii.
Gayle: Întotdeauna par foarte bine informaţi.
Dr. Bill Harford: Da, sunt foarte bine informaţi cu privire la multe lucruri.
Gayle: Dar pariez că muncesc prea mult. Gândeşte-te doar la câte lucruri pierd!
Dr. Bill Harford: Probabil că ai dreptate.

replici din filmul artistic Cu ochii larg închişi
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Augustus Hill: Loveşti o muscă sau calci o furnică, zdrobeşti un gândac, nu te gândeşti prea mult la ce faci. De fapt, uciderea unui gândac îţi dă un sentiment de satisfacţie. Nenorocita de furnică îti strica picnicul, gândacul se târa prin dulapurile din bucătărie. Pui capăt vieţilor lor mici şi nefericite şi creezi o lume mai bună pentru noi toţi. Doar că, pentru fiecare vietate ucisă, apar mai multe. Mai mari, mai urâte şi mai rele ca înainte.

replică din filmul serial Oz – Închisoarea federală
Adăugat de Oana Romanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căpitanul Renault: O, nu, Emil, te rog. Dă-mi o sticlă din cea mai bună şampanie a ta şi trece-mi-o pe nota de plată.
Emil: Prea bine, domnule.
Victor Laszlo: Domnule căpitan, vă rog...
Căpitanul Renault: Vă rog, domnule. Ăsta e un mic joc. Ei trec sticla pe nota de plată, eu rup nota de plată. E foarte convenabil.

replici din filmul artistic Casablanca
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Megan O'Hara: Parcă aş fi un copil într-un parc de distracţii şi te simţi minunat, îngheţată, comédii, şi animale de pluş. Şi se face târziu şi îi implor pe părinţii mei să mă mai lase, o să fiu atât de cuminte, o să fac tot ce-mi vor cere. Zic că da... Numai că acum, treptele sunt mai greu de urcat. Mă doare burtica şi sunt prea obosită ca să mai stau la cozi. Şi dintr-o dată încep să plâng. (Plânge.) Nu mai e distractiv. Şi aud vocea mamei care spune "Megan, când o să înţelegi cât înseamnă destul?!"

replică din filmul serial Prietenie pe muchie de cuţit
Adăugat de Nicoleta-Cătălina Ghiţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

George: Bine, tată, suntem la cinci cvartale de casă. Stai într-o parte.
Frank: Ca un animal. Din cauza ei, trebuie să stau ca un animal! Să vină liniştea! Să vină liniştea!
George: Ce e aia?
Frank: Doctorul mi-a dat o casetă de relaxare. Când îmi creşte prea mult tensiunea arterială, bărbatul de pe casetă mă pune să zic "Să vină liniştea!"
George: Şi trebuie să ţipi?
Frank: Bărbatul de pe casetă nu a precizat.

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chaucer: Oameni buni, am stricat prezentarea. Dar vă rog... Vă rog să o ascultaţi acum, căci voi lăsa deoparte talentul meu de orator şi vă voi vorbi în cuvinte simple. Astfel de zile sunt mult prea rare pentru a le întuneca eu cu asemenea cuvinte mari şi, iată că, fără a mai adăuga nimic altceva... Iertare, Măria Ta... Iată-l aici în faţa dumneavoastră pe unul dintre semenii voştri, născut la o aruncătură de băţ de această arenă, fiul lui John Thatcher... Sir Wiiiilliam Thatcheeeer.

replică din filmul artistic Povestea unui cavaler, scenariu de Brian Helgeland
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Veniţi cu noi!
Poetul: Cu voi? Nu voi călca nicicând pe drumul crimei. Sunt prea bătrân să mint.
Adam: "Căci e înţelepciune a şti să fii şi rău"!
Poetul: Străine! Răul sub tine-i calul cel sprinten! "Ademeneşti lumina, cu îngerii-ţi perfizi"! În glasul tău mieros eu simt otrava. "Nu-ţi pot iubi minciuna"!
Adam: Tată! "Revarsă-ţi harul peste mine-acuma"...
Poetul: Nu pot, străine! (Oftează). Mare păcat că inima nu ţi-e la fel de bună, precum memoria...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sever: Şi va trebui să ne răspunzi la câteva întrebări. Prima ar fi dacă-l cunoşti pe acuzat?
Mihai: Desigur, îl cunosc, deşi nu foarte bine, pentru că nu-l ştiu de prea mult timp.
Sever: Ce părere ai despre el?
Mihai: Până acum, o părere foarte bună; îl admir, îmi place de el. Cred că e un băiat bun.
Sever: Ţi s-a părut cumva că ar fi încrezut, arogant?
Mihai: Nu, deloc; dimpotrivă, are o fire foarte prietenoasă.
Sever: Crezi că este impulsiv, nervos?
Mihai: În nici un caz.
Sever: Dar agresiv, violent?
Mihai: Nu.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!