Poezii despre mers, pagina 30
Nu pot ajunge-n trupul magic
M-am deocheat într-o stație de metrou
din cauza unei frumoase ce mă privea insistent
și neatent am pierdut și trenul,
am mers apoi la două gemene cunoscute
pentru descântecul de rigoare.
Gândurile mă transpun în alte tăceri
lăsate în oglinzile timpului năvalnic
unde numai frunza plopului se clintește
în vreme ce plutesc peste umbrele zânelor.
Las răsuflarea să mă trădeze vinovată
de nu mai pot adormi singur
fără cea venită din lacrima nopții
să-mi lase diminețile cu fruct născător.
Nu pot ajunge-n trupul magic
cu darul ce mi se fură fără să știu
și cheile închid suferința în sipet
până se vindecă durerea din ochi.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tăcere
- poezii despre trenuri
- poezii despre timp
- poezii despre suferință
- poezii despre somn
- poezii despre noapte
- poezii despre metrou
- poezii despre gânduri
Diminețile cu tine...
Diminețile cu tine, arc voltaic între lumi
Unde arde-albastru dorul și spre tine mă îndrumi.
Ca o punte de suspine-n care vise se-ntâlnesc
Să își guste-n taină clipa cu miros dumnezeiesc.
E un fel de amăgire cu parfum de calomfir
În cristale tăinuite-n veșnicia de porfir.
Și cuvintele valsează pe-un tic-tac înșelător
''Vreme trece, vreme vine'' și în noi, secunde mor...
Și ți-aș fi devreme-n noaptea care-ți fură câte-o stea,
Dar târziul se prefiră și-n neveșnicia mea...
Trenul nostru-i la răscruce, trag semnalul și din mers
Sărim amândoi deodată în cel mai tomnatic vers...
Este-aceeași dimineață-n care-ntr-un poem orfan
Am atins aceleași clape ale-aceluiași pian...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre visare, poezii despre versuri, poezii despre vals, poezii despre toamnă, poezii despre superlative sau poezii despre semnale
Înfruptă destinul...
Înfruptă destinul cu gând de nemoarte
Și arde-i fitilul, dar nu-l face scrum,
Aruncă-i cenușa și mergi mai departe
Prin volbura timpului marelui drum.
Din ploaia de vise extrage-ți nectarul
Și picură-l timpului ce aspru te-apasă,
Dă-i lutului miere și-i șterge amarul
Făcându-i luminii potecă spre-acasă.
Niciunei ispite să nu-i cazi capcană
Lăsându-te dus ca un val în derivă,
Îți curmă desfrâul de-ți gâdilă-n rană
Frângându-i nesațului pofta lascivă.
Corabiei vieții înfruntă-i balansul,
Iar cârmei dă-i șansa să-ndrepte din mers,
Furtunelor vremii ascultă-le valsul,
Sunt punți de-ncercare și singurul sens.
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre cenușă, poezii despre viață, poezii despre senzualitate, poezii despre poftă, poezii despre ploaie sau poezii despre miere
Până unde nu mai pot
motto: "Doamne, spune-mi până unde să merg?"... iar Dumnezeu i-a răspuns cu glas senin: "Mergi până unde poți!"
"E prea puțin, Doamne! Cere-mi mai mult!", s-a îndârjit omul. Dumnezeu i-a răspuns cu glas la fel de senin: "Mergi până unde nu mai poți"...
(Nikos Kazantzakis)
Și-am mers. Și am ajuns. În fața mea.
Nimic, nimic, nimic nu se mișca
Întregul Univers era un punct
Pe lama unui fir de păr cărunt
În jurul meu nici spațiu și nici timp
Nici lume și nici zei și nici Olimp
Nimic, nimic, nimc și numai eu
Și neputința mea.
Și Dumnezeu...
poezie de Iurie Osoianu (25 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate de Iurie Osoianu despre timp
- poezii despre spațiu și timp
- citate de Iurie Osoianu despre spațiu și timp
- poezii despre religie
- citate de Iurie Osoianu despre religie
- poezii despre păr cărunt
- poezii despre păr
- poezii despre Olimp
- poezii despre Dumnezeu
- citate de Iurie Osoianu despre Dumnezeu
Albatrosul
Pe punți, spre a-și trece vremea, adesea marinarii
Prind albatroși de mare care se-ațin nebuni
De foame, după nave, în zbor, pe când pânzarii
Plutesc pe nesfârșirea albastrelor genuni.
Abia l-au prins matrozii și l-au lăsat pe scânduri,
Că regelui din nalturi, stingher, șovăitor,
Aripile i-atârnă ca două albe rânduri
De vâsle de corăbii târâte-n urma lor.
Înaripatul oaspe e jalnic, fără vlagă,
El care mândre aripi în cer desfășura!
O pipă-n gură-i pune un matelot, în șagă,
Șchiopând imită altul infirmul ce zbura.
Ca prințu-acesta falnic, domnind prin vaste locuri,
Poetul, nalt prin geniu, domină-n univers,
Dar exilat în lume, în râset și batjocuri,
Aripile-i gigante l-împiedică din mers.
poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre marină, poezii despre aripi, poezii despre râs, poezii despre prăpăstii, poezii despre mândrie, poezii despre monarhie sau poezii despre genialitate
Daca vrei sa nu te mai intorci
Daca vrei sa nu te mai intorci
Fereste-te de matraguna -
Ea-mi fura seara glasul
Si plange cu el
Din urmele talpilor tale,
Daca vrei sa ma uiti
Ascunde-te de luna -
Iti va aminti
Cum am mers prin lumina ei
Cu picioarele goale,
Daca vrei sa pleci
Ascunde-te de ploaie,
Fereste-te de ninsoare,
Daca vrei sa ma uiti
Nu te apropia de mare,
Inconjura marea,
Nu te arata sub zborul pasarilor,
Fugi
De salciile cu pletele prelungi,
Pana vei gasi locul unde te
[...] Citește tot
poezie de Ana Blandiana din Poezii (1974)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre uitare, poezii despre seară, poezii despre picioare sau poezii despre ninsoare
Mamă
Doare, încă, și mă arde
Vântul ce te-a secerat,
Spune-mi, mamă, de pe unde
Mi-ai strâns apa de-mbăiat?
Mamă, n-avea ursitoarea,
La ea, bine niciun pic
De-am rămas, curând, cu mine,
Rătăcită prin nimic?
Zorii gri, calea făcută
Să încapă pasul meu,
Prea devreme m-ai pus, mamă,
Să mă duc, de mână, eu.
Orizont de strâmbătate,
Rugi murite pe sub cer,
Mamă, n-am avut la cine
Mângâierea ta s-o cer.
[...] Citește tot
poezie de Maria Trif
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre mamă, poezii despre lemn, poezii despre dor, poezii despre cruce sau poezii despre apă
Aș vărsa călimara
Mi-e flămândă penița de albastra cerneală
Din al muzelor cearcăn și al șoaptelor dans,
Aș vărsa călimara pe a laptelui coală
Mâzgălind-o în vorbe ticluite-n balans.
Opulență de slove adunate-ntre rânduri
Îmi dau libera mână de-a le pune din mers
C-o armată de îngeri și altare de gânduri
Aș mai prinde o rimă, aș mai scrie un vers.
Mi-e flămândă speranța de-a sculpta în cuvânt
Cu o daltă-aș ciopli ascuțind-o-n condeie,
Cu o alt-aș zbura ca o boare de vânt
Pe o pagină goală... trup golaș de femeie.
Mutilând castitatea feciorelnicei foi
Cu a umbrelor negre coborâri pe hârtie,
Ca o dulce chemare, fără strop de nevoi
Aș vărsa călimara ca pe-o lacrimă vie.
poezie de Sibiana Mirela Antoche din Clipe și îngeri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie, poezii despre îngeri, poezii despre virginitate, poezii despre sculptură sau poezii despre negru
Trecem prin timp...
Îmbătrânim și toate le lăsăm
Prin clipe dăltuite-n arca vieții,
Ne poartă valurile spre un țărm
Ascuns în amintirea tinereții.
Rugina toamnei se-mprăștie discret
Pe căile ce pașii ni-i adună,
Ne lasă la fereastră-un,, Te-aștept!"
Și noi pășim... făr-a privi în urmă...
Lăsăm buchete dragi de amintiri
Să le-ngrijească muguri ce-o s-apară,
Zâmbim la câmpul viu cu răzvrătiri
C-o lacrimă, a nu știu câta oară!
Mai căutăm un ram cu verde crud
Printre livezi ce gândul îl străbate...
,, Durere, nu te simt și nu te-aud,
Te rog, din calea-mi, dă-te la o parte!
Și lasă-mă prin toamne să pășesc,
Prin frunzele ce vor să mă-nvelească,
Din acest mers nu pot să mă opresc
Și nimeni nu mai poate să m-oprească!"
poezie de Lili Șipoteanu (3 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre zâmbet, poezii despre verde, poezii despre tinerețe sau poezii despre muguri
Întors
măi țărane mă uit în jur, nimeni,
hei!
o gărgăriță, aceeași gărgăriță generică
pe un ram real
dar de unde știi, cum m-ai recunoscut aici? întreb
după cum lași privirea
țărânii și după mers, parc-ai fi pasul și mi-a zis mie
Dorul-Vânt
cum ești tu lipit de pământ
mi-a zis Dorul-Ape cum ești din ce în ce
mai aproape, mi-a zis o gărgăriță adevărată
că ai inimă de țăran, curată
nălucire-i târgul, du-te acasă, ai acolo umbră duioasă
o lacrimă desculță
a pornit-o înainte croind albie încotroului identitar
măi țărane mă uit în jur
ecoul
și vai nu știți ecoul glasului de gărgăriță
!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țărani, poezii despre sat, poezii despre promisiuni, poezii despre inimă, poezii despre curățenie, poezii despre crengi, poezii despre adevăr sau poezii despre acasă