mai puternica dar te iubesc

Jack Sparrow: Anamaria. (Anamaria îl plesneşte pe Jack.)
Will Turner: Bănuiesc că nu o meritai nici pe asta?
Jack Sparrow: Nu, pe asta am meritat-o.
Anamaria: Mi-ai furat barca.
Jack Sparrow: De fapt... (Anamaria îl plesneşte iar pe Jack.) Am împrumutat-o... am împrumutat-o fără permisiune, dar cu toată intenţia de a o înapoia.
Anamaria: Dar n-ai înapoiat-o!
Jack Sparrow: O să primeşti alta.
Anamaria: Să ştii.
Will Turner: Una mai bună.
Jack Sparrow: Una mai bună.
Will Turner: Pe aceea.
Jack Sparrow: Pe care? (Will Turner se uită la Interceptor.) Aceea? Da, pe aceea. Ce spui de asta?
Echipajul: Da!
Dl. Gibbs: Nu, e mare ghinion să luăm o femeie la bord.
Jack Sparrow: Ar fi şi mai mare ghinion să n-o luăm.

replici din filmul artistic Piraţii din Caraibe: Blestemul Perlei Negre
Adăugat de Alexe Laura, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam (citeşte mai departe): "Căci te iubesc cu ură, întreg... şi numai eu
Nu te împart cu nimeni, nici chiar cu Dumnnezeu."
Lupoi (râde vulgar): Asta nu e poezie, tovarăşe colonel!
Adam: Căpitane! Poezia nu e ce crezi tu. (Declamă sarcastic). "Capitalist viclean! Cădea-ţi-ar bomba în ocean!"... Lirica nu e un şir de vorbe goale, care pocnesc milităreşte din călcâie! Poezia înseamnă har... (Citeşte iar din "Caietul negru", pătruns sincer de frumuseţea versurilor): "Când fluturul îşi arde aripa-n lumânare
El nu-şi doreşte seul, ci magica lumină..."
Lupoi (râde vulgar): He, he, he, he! Păi, sigur că nu vrea seu! He, he, he, he, he! Cine dracu' a văzut fluturi care să mănânce carne de oaie? Ha, ha, ha, ha, ha!...
Adam (dur): Eşti un prost incurabil!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Augustus Hill: Cea mai grea lovitură de cuţit e în inimă. Sigur, unii oameni supravieţuiesc, dar inima nu mai este niciodată la fel. Mereu va exista o cicatrice, menită, cred, să iţi aducă aminte că odată, chiar dacă pentru puţin timp, cineva ţi-a făcut inima să bată mai repede. Şi cu cicatricea asta poţi trăi, cu mândrie, tot restul vieţii.

replică din filmul serial Oz – Închisoarea federală
Adăugat de Oana Romanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petronius: A iubi nu e de-ajuns; trebuie să ştii să iubeşti şi să arăţi altuia în ce chip să iubească. Plebea şi dobitoacele chiar simt numai plăcere, dar omul adevărat se deosebeşte de ele tocmai prin marea dibăcie a schimbării acestei plăceri într-o artă plină de nobleţe care să poată fi socotită un dar divin; de aceea, ea îndestulează nu numai trupul, dar şi sufletul.

replică din Quo vadis de Henryk Sienkiewicz
Adăugat de Lavy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Dashwood: Cred că îţi lipseşte mult, Elinor.
Elinor Dashwood: Mamă, dar nu suntem logodiţi.
Doamna Dashwood: Dar te iubeşte cu adevărat, sunt sigură de asta.
Elinor Dashwood: Nu am niciun motiv să fiu convinsă de acest lucru şi chiar dacă el ar avea astfel de sentimente cred că am fi amândouă foarte naive să credem că nu există suficient de multe obstacole care l-ar împiedica să se căsătorească cu o femeie fără rang care nu îşi poate permite nici măcar să cumpere zahăr.
Doamna Dashwood: Dar Elinor, inima-ţi spune să...
Elinor Dashwood: În astfel de împrejurări poate că este mai bine să îmi ascult raţiunea.

replici din filmul artistic Raţiune şi simţire, scenariu de Emma Thompson, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonya: Aşa-i mult mai bine.
Lucian: Desigur. Şi arăţi mult mai bine. Cu costumul ăla pe tine, nici nu-ţi distingeam chipul. Doar după glas am reuşit să te recunosc, să-mi dau seama că eşti tu. E chiar atât de incomod costumul protector, de nu-l poţi suporta pe tine?
Sonya: Nu chiar, dar nu mă simt bine încorsetată cu el; am impresia că aş fi privată de libertate. Mi-e mult mai bine fără el.
Lucian: Pricep. Deci, nu costumul e incomod, ci faptul că eşti obligată să-l porţi.
Sonya: Cam aşa. De ce nu încerci să porţi şi tu un costum din ăsta câtva timp, să vezi cum e? Poate aşa ai înţelege mai bine...
Lucian: Aş putea încerca, dar nu, mulţumesc, prefer să stau aşa, fără.
Sonya: Păi, vezi... Ce bine e de tine, de voi; voi sunteţi cu adevărat liberi, noi avem doar falsa impresie de libertate, când, de fapt, trăim mereu izolaţi de mediul extern, fie într-o lume artificială, fie în costume protectoare.
Lucian: Lasă, nu-i chiar atât de grav cum ţi se pare. Dar cum, n-aţi găsit o altă posibilitate de a supravieţui?
Sonya: Nu, pentru noi asta pare unica modalitate de supravieţuire.
Lucian: E bine că aţi găsit totuşi o soluţie.
Sonya: Care nu pare deloc a fi cea mai potrivită.
Lucian: Totuşi, e destul de bine. Dar să nu mai vorbim despre asta, dacă nu-ţi convine subiectul şi te indispune...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medicul stomatolog: Îmi pare rău, mamaie, dar trebuie să vă pun o placă.
Bătrâna: Nu-i nimic, maică. Dar să fie cu Benone Sinulescu, dacă ai!

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hal: Matematicienii sunt nebuni. Toamna trecută am fost la o conferinţă la Toronto şi n-am fost în viaţa mea mai epuizat. 48 de ore în continuu de petreceri, băutură, droguri, referate, discursuri...
Catherine: Droguri?
Hal: De cele mai multe ori amfetamine. Adică eu nu iau, dar unii dintre cei mai în vârstă erau chiar dependenţi. Ei au impresia că au nevoie de aşa ceva.
Catherine: De ce?
Hal: Cred că se tem de faptul că la 23 de ani creativitatea lor atinge apogeul şi apoi din acel punct continuă să scadă.
Catherine: Asta credea şi tata.
Hal: Cred că toate lucrările cu adevărat originale sunt făcute de tipii tineri.
Catherine: Tipii tineri?
Hal: Adică, sigur, sunt scrise şi de femei.
Catherine: Serios, cum ar fi?
Hal: Păi, este o femeie la Stanford, dar nu-mi aduc aminte numele ei.
Catherine: Sophie Germaine?
Hal: Da, aşa. Cred că am văzut-o la conferinţe, dar nu cred că am cunoscut-o vreodată.
Catherine: S-a născut la Paris în 1776.
Hal: Atunci cu siguranţă n-am cunoscut-o.

replici din filmul artistic Dovada, scenariu de David Auburn
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Robin Simon: Am ajuns genul de persoană pe care l-am urât dintotdeauna. Dar sunt mai fericit.

replică din filmul artistic Celebritate, scenariu de Woody Allen (7 septembrie 1998)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Mai mergem mult, şefu'?
Lucian: Nu ştiu, mă. De ce, te-ai plictisit cumva, ori ai obosit?
Nistor: Nu, şefu'. Dar claustrofobia mea...
Lucian: Văd că ţi-ai ţinut-o destul de bine în frâu până acum. Cred că mai poţi rezista puţin.
Nistor: Poate. Şi totuşi, n-am înaintat destul? N-ar trebui să facem cale întoarsă?
Lucian: O să ne întoarcem, Nis, fii liniştit! Dar nu chiar acum. Ai răbdare.
Nistor: Nu-i vorba de asta, şefu'. Dar cred că am văzut detul pe ziua de azi. Dacă vrei, putem reveni şi mâine, chiar mai devreme, de dimineaţă şi putem continua.
Lucian: Cum?! Ceilalţi... Vreţi să ne întoarcem chiar acum?
Mihai: Ştiu şi eu, Luci... Poate n-ar trebui să întârziem.
Lucian: Nici nu vom întârzia. Totuşi, mi se pare prea devreme să ne retragem.
Alex: Poate... Dar să nu păţim ce aţi păţit voi doi, săptămâna trecută... Nu se ştie niciodată.
Lucian: De asta ţi-e ţie teamă, bătrâne?! Nu cred că ar fi o problemă. Nu de data asta. Şi nici nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Dar chiar de s-ar întâmpla, acum suntem toţi, în grup, îl avem şi pe Robby cu noi, deci, ne-am descurca. În plus, domnul Kuny ne monitorizează, ar observa imediat că s-ar întâmpla ceva, deci, n-avem de ce să ne facem astfel de probleme. Eu zic să mai înaintăm puţin, dacă tot am ajuns până aici. Voi ce părere aveţi?

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!