duce

Inima

Mai bate inima, săraca,
Precum un clopot în viroage,
Mai bate inima şi-n taină
Găseşte clipa să se roage...

Se-nalţă ca o rugăciune
Şi-n ea atâtea doruri ard...
În crucea ei necunoscută
E-un lan de maci cu sânge cald.

Duce o luptă... a cui să fie?!
Bate-n răscruci de suferinţă...
Înjunghiată-i... apoi pleacă
Pe calea către nefiinţă.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe nespuse

Mi-e greu să îi spun, simt un gol,
Iar nodul din gât mă trădează,
Aş vrea să-i vorbesc, dar nu pot,
Ceva mă blochează.

Încerc să m-agăţ de un gând,
O luptă se duce în mine,
Am vorbe nespuse de dor
Ce-ar vrea s-o aline.

De mână o strâng într-un spasm,
Neliniştea-mi se agravează,
În ochii săi trişti o privesc,
Ea tace. Oftează.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de martie

De dor primăvara se plânge,
Ar vrea să revină acasă,
Un înger cu aripa-n sânge
Îi mângâie rana rămasă.

Din nori de cenuşă şi pulberi
O ploaie măruntă şi rece
Un ropot aduce în plângeri,
Amarul ar vrea să-i înece.

Din vremea ajunsă-n răscruce
Se scurge al frigului val
Iar martie rece se duce
Şi moare-n decor hibernal.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata mea pe patru roţi

Cu maşina, azi, mă plimb
Şi la viteze tot schimb...
Bag a treia, bag a patra
Şi-uite cum mă duce fata!

Fata mea pe patru roţi,
Du-mă, du-mă cât mai poţi,
Merg ca melcul, merg ca vântul,
Numa să nu-mi calc cuvântul!

poezie de Cristina Mariana Bălăşoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te simt alături...

Nu ştiu de-am scris eu versuri câte drumuri
Bat fără tine zilnic singuratic,
Nici dacă-n flori de toamnă sunt parfumuri
Destule pentru dorul meu sălbatic.

Te simt alături, dar eşti numai umbră
Şi nu-mi răspunzi de-ntreb de mă iubeşti,
Foi veştede de noi alături umblă -
Neconvertibili galbeni pământeşti.

Cometă-s eu, coroana ei e umbră
Ce-şi duce trist în urmă coada sumbră.

poezie celebră de Mihai Beniuc din Lupta cu îngerul
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai sunt

Mai sunt în sara cea de aur...
Şi-ascult pe malul de nisip,
Cum lin, ca stelele pe munte,
Îţi curge liniştea pe chip;
Cum iese raza din găoace
Ciocnind al stelei limpezi ou,
Şi cum se-acoperă mut apa
De roua unui cântec nou;
Cum cineva în aer, tainic,
La buze duce marea blând,
Cântând din ea ca dintr-o frunză,
De dor tăriile umplând.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâs cu vise şterse

Femeia atrăgătoare este şi bună, şi deşteaptă,
Cu un surâs sublim în poartă te aşteaptă...

Te ia de mână, te duce, îmbrăţişându-te, în casă,
Te-mbracă în vise, te-aşează la masă...

Îţi spune povestea iubirii ce crede în ea,
Te convinge că-n inimă poartă o singură stea...

Că-n cerul din curte eşti îngerul ce steaua-i culege
Şi surâsul superb cu vise i-l şterge!...

poezie de Marin Moscu
Adăugat de m
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fie-mi strigătul corbului astăzi propice
Îndepărtând despărţirea cea lungă de mine.
Astfel am zis când noaptea valu-şi întinde
Jurând nesfârşită să fie-şi vorba şi-o ţine;
Când astrul pe cer rătăcit drumul nu-şi mai urmează
Şi nu se mai duce din ceea ce tulbur destin e;
Îţi pare că-i un rătăcit în spaimă şi teamă,
Un îndrăgostit, doru-i să nu se aline.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Torni cafea

peste cana aurită de soarele bogat
în raze şi gândul se duce la sânii
pietroşi muşcaţi aseară cu luna
martor tăcut la vederea picioarelor
zvelte de femeie dulce care culege
fructul copt din păcatul milenar
torni cafea peste muntele de zahăr
şi totul e negru ca o noapte cu stelele
plecate în alt univers să lumineze
altă piele răscolită de nesomn

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept

Te aştept la un ceai...
Vei veni cu o floare
şi multe cuvinte.
Le primesc cu plăcere
şi le-aşez într-o glastră,
Să ne fie iubirea
sub privirile noastre!

Îţi voi da din pocalul
promisiunilor nopţii,
Să guşti vinul dorinţei
ce te-atinge în şoapte...

Mā vei duce la lună
să-mi frângi dorul
de tine şi m-aduci
pe o scară de argint
şi miresme... să nu uit
că iubirea de noapte
nu e rece... e fierbinte!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!