Serioase/triste despre a ïżœti pe de rost, pagina 30
M-am risipit mereu
M-am risipit mereu, dar nu regret nimic
din ce am dat în dar, sau am pierdut în viață,
atâta vreme cât, în universu-mi mic,
mă bucur când respir o nouă dimineață.
Mă-ncânt privind vrăjit imaculații zori,
sorbindu-le-nsetat mirabila răcoare,
de tinerețea lor se-mbată ai mei pori
și propriu-mi sfârșit un început îmi pare.
Nu pot pleca acum, mai am atâta rost,
mai e rod necules, ce-nfrigurat așteaptă
să nu mai rătăcesc prin locuri unde-am fost
și să-i prefac grăbit visul de-a fi în faptă.
Strâng spicele și cânt un cântec nou mereu
și simt că undeva, în mine sau pe-alături,
cu răsuflarea Sa de foc, chiar Dumnezeu,
zâmbind, topește blând și vechi și noi omături.
poezie de Anatol Covali
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sfârșit
- poezii despre religie
- poezii despre muzică
- poezii despre foc
- poezii despre dimineață
Poem filozofic pentru S
III
Mă gândesc că de aci am putea începe, aci ne-am putea găsi învestirea
într-o lume în care toate s-au făcut și noi venim prea târziu la ospăț.
Am putea să ne rugăm pentru cei ce ne biruie din toate părțile și în toate felurile,
și să ne rugăm nu numai cu inima, ca măicuțele ce pomenesc la fiecare slujbă pe ofițerul comandant vrăjmaș,
dar și cu gândul, cu înțelesurile noastre mai liniștite, cu punerea noastră mai cumpătată
în rost a lucrurilor. Am putea să ne rugăm pentru cei ce ne dau mașini de calculat,
pentru cei ce ne învață să facem unități industriale care să funcționeze mai bine,
pentru lumea care aduce toate noutățile și toate poluările, pentru cei ce au spus: "Dumnezeu a murit".
poezie celebră de Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre poluare
- poezii despre poezie
- poezii despre ofițeri
- poezii despre inimă
- poezii despre industrie
- poezii despre gânduri
- poezii despre filozofie
Aprilie
mă simt ca într-o continuă mascaradă
deși promisesem că lăsăm măștile deoparte
nimeni nu vrea nimic de la tine
și nimic de la mine
suntem noi cei care ne simțim datori
să dăm explicații
să îndreptăm erori
deși încă avem surâsul de prunc imprimat în noi
mă simt ca și cum lumea se învârte prea repede
e un carusel al nebunilor
nu pot să țin pasul
pot doar să joc rolul ce-l știu pe de rost
cât despre trenul dorințelor noastre
acesta s-a oprit demult
dar refuzăm să-l lăsăm
căci știm că mai bine de atât nu ar fi fost
[...] Citește tot
poezie de Adina Pietrosanu (16 aprilie 2007)
Adăugat de Adina Pietrosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre trenuri, poezii despre nebunie, poezii despre măști, poezii despre iubire, poezii despre greșeli, poezii despre durere, poezii despre dorințe, poezii despre copilărie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Revelare
Sus pe cer în depărtare
Privesc steaua călătoare,
Îi vorbesc dar fără rost
Nu mai e nimic, ce-a fost.
Gândul meu nemuritor
Ți-l destăinui fără dor,
Ani întregi, noapte de noapte,
Conversam în mii de șoapte.
Mi-a ucis orice speranță
Gândul că n-ai să mai vii,
Te aștept în noaptea albă!
În durere și suspin.
Nu ți-am spus la revedere,
Nici adio sau te las,
Din cascada mea de lacrimi
Prefer să îmi fac un lanț.
[...] Citește tot
poezie de Cosmin Vasile Uglean
Adăugat de Cosmin Vasile Uglean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre vorbire, poezii despre timp, poezii despre stele, poezii despre dor sau poezii despre cunoaștere
Dacă oamenii vor ajunge vreodată la o stare în care să nu mai poată suporta monotonia, platitudinea și vulgaritatea existenței obișnuite, atunci orice prilej de trăire absolută va fi un motiv de sinucidere. Imposibilitatea de a supraviețui exaltării aceleia infinite va consuma, ca în complicațiile apocalipsului, orice urmă de existență. Atunci, nu se va mai mira nimeni de ce, pentru o mare sensibilitate, se poate pune problema dacă mai are rost să mai trăiești după ce asculți unele simfonii sau după ce privești un peisaj rar și fascinator. Toate aceste experiențe au un caracter de definitivat sau, în cazul cel mai bun, de răscruce. După ele, oricâtă diversitate ai mai căuta în viața, ea nu te poate îndepărta de la senzația de gol ce urmează fantasticelor plenitudini ce se nasc și cresc în experiențele capitale.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de OverDose
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre existență, citate despre superlative, citate despre peisaje, citate despre naștere, citate despre imposibilitate, citate despre diversitate, citate despre creștere sau citate despre Apocalipsă
Societatea a aranjat lucrurile astfel încât să nu îți pui niciodată problema propriului tău potențial. Și toată nefericirea provine din faptul că nu ești tu însuți. Fii doar tu însuți și toată nefericirea și toată competiția cu ceilalți dispar; nu îți mai pasă că alții au mai mult, că nu ești tu cel care are mai mult. Dacă vrei ca iarba să fie mai verde, nu are rost să privești în curtea vecinului. Este atât de simplu ca iarba să fie mai verde! Omul trebuie să fie înrădăcinat în propria sa energie potențială, indiferent care este aceasta. Lumea va fi atât de mulțumită astfel, încât acest fapt vi se va părea pur și simplu incredibil.
Osho în Viața este aici și acum
Adăugat de Andreea Trifu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate despre verde, citate despre vecini, citate despre nefericire, citate despre mulțumire, citate de Osho despre mulțumire, citate despre energie sau citate de Osho despre energie
Femeia de lut
Icoane pustii ard în nopți de-odinioară
Ce frumoasă eram, vine iarna tăcut;
Cu obrazul de măr, cu mijlocul vioară
De jăratec femeie, femeie de lut.
Ce frumoasă-am fost eu, numai eu mai țin minte
Vine vremea să uit, vine vremea să tac.
Cresc în suflet poveri, nerostite cuvinte,
Cu inelul din deget nu mai știu ce să fac.
Cum și lacrima-n ochi se vestește bătrână
Și zadarnic veșmânt port pe trupul sărac,
Un defunct giuvaer mai veghează pe mână
Bătrâneți care n-au pe pământ niciun leac.
Primăvară cândva, azi doar candelă ninsă,
Foșnitoare aramă, nu mai am niciun rost.
Înainte poveri, înapoi vreme stinsă:
Vine iarna tăcut. Ce frumoasă am fost...
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre vioară, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărăcie, poezii despre suflet, poezii despre primăvară sau poezii despre prezent
O, Doamne, văd!
O, Doamne, văd!
Abia acuma văd!
Abia acum-au toate-n viață rost!
Abia acum cînd toate s-au schimbat
cu-adevărat,
abia
acum
încep
să văd
ce-am fost!
O, Doamne-aud!
Abia acum aud!
Abia acum răsună glasul Tău!
Abia acum mă bucur să Te-ascult
atît de mult
pe cît am fost de surd,
de-ngust,
de rău!
O, Doamne, merg!
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, citate de Costache Ioanid despre zbor, citate de Costache Ioanid despre viață, poezii despre schimbare, citate de Costache Ioanid despre schimbare, poezii despre picioare, citate de Costache Ioanid despre picioare, poezii despre bucurie sau citate de Costache Ioanid despre bucurie
Împotriva ordinii universale
iubite,
Rilke a murit de la o înțepătură de trandafir.
ce moarte gingașă, simbolică.
iartă-mă! nu sunt masochistă.
s-ar putea să ai dreptate. nu îmi iese.
vrei să suferi. tu pe cine vei înțepa cu spinii?
pe oricine ce te prinde în mână?
înțep doar dacă-mi pasă. altfel nu are rost.
și vrea să îți simtă parfumul?
înțepi de drag. tu simți lumea?
în general, cică dacă iubești, simți.
eu pe tine te-am simțit ca o prezență în suflet.
în duh. simt când te opui.
când nu îți convine.
dar eu încerc să te chem. să te păstrez.
eu nu rămân mult, de cele mai multe ori plec.
ai o energie care consumă,
ești rebel și împotriva ordinii universale uneori.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre moarte, poezii despre masochism, poezii despre energie sau poezii despre dreptate
Isus
Isus a fost în slavă
cel mai înalt străjer.
Dar, când veni să moară
mai-nalt a fost ca-n cer.
Isus a fost la Tatăl
sublimul vieții rost.
Dar, când S-a dat ca jertfă
și mai sublim a fost.
Isus a fost în ceruri
divinul slavei crin.
Dar, când S-a-ntins pe cruce,
a fost și mai divin.
Căci nici un om pe lume,
nici Iuda, nici Pilat,
n-au înțeles că Domnul
de voia Lui S-a dat.
N-au înțeles că Mielul
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre jertfă, poezii despre înălțime, poezii despre vestimentație, poezii despre superlative, poezii despre oi, poezii despre crucificare sau poezii despre cruce