provocare

E un mix de stări în mişcare...

doar când iubim
ca o provocare
acostăm
la punct fix

întinşi pe crucea de piatră
şi atinşi o clipă de veşnicie
parcă n-am mai vrea
să murim...

dar căţeaua lupă
latră pe năsălie
în marea tăcere
când nu te-aştepţi

şi cere stâlpi drepţi
calibraţi
într-o altă dimensiune
din păduri tinere
trunchi lângă trunchi

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Toma Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirile altor toamne

În amintirea tatălui meu, Iani Anastasiu

Miroase a pastramă-n mustării,
Scripcarii cântă ca în vremi apuse,
Se-aude chicot de femei seduse
Şi provocare de palavragii.

În amintire totul e real,
Îl văd pe tata sărutând cobzarul,
Apoi cum îşi goleşte buzunarul,
Şi gestul lui îmi pare imortal.

Aud vapoarele sunând prelung
E noapte. Văd luminile-n Silistra,
În aşternutul răvăşit, sinistra
Şi lunga toamnă freamătă-ndelung.

Îşi pune văl de frunze violet
Şi, rezervându-şi ultima cutumă,
Alungă greierii stropind cu brumă,

[...] Citeşte tot

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bonjour, ma chère

Satul se trezeşte plictisit
la ora când cocoşii
sunt sătui de întrecerea
pe cântări absolute,
orologiul primăriei contabilizează
sosirea salariaţilor
la serviciu,
dozatoarele de cafea
ţipă răguşite
înghiţind fisă după fisă,
soarele întârzie să apară,
logic, fiind reţinut cu treburi
la conferinţa stelară,
norme birocratice desuete
fac greoaie predarea zilei
pe bază de proces verbal,
bonjour, ma chère!
spune poetul, iubitei
zămislită din poeme
ascunse prin ungherele nopţii,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ţoanţă din Singurătatea culegătorului de scoici (2016)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem inimii

Şase inimi stau-ntr-una:

De foc, candelă a sincerităţii
şi semineu de scântei de dorinţă
pentru o singură fiinţă

De apă, a prieteniei, ca un mir
ce udă rădăcinile spre ai înflori
din nou aripi

De lemn, a dăruirii, ce-şi rodeşte
venele în fructele palmelor

De piatră, a răbdării...
Când totul pare mirare
în miraje de provocare

De lut, ce se bucură
ca o ulcică
doar când primeşte

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Privesc in jur cu smerenie juvenila
La trecutul meu galagios din vremea cea din urma,
Si caut prin pulbere de nori, conturul.
Nedescifrabil si misterios amurg!
Plin de surprise si invaluit in ceata,
Ma intreb sfioasa ce a fost sa fie?
Cred cu tarie insa ca viitorul la un pas de mine
Va destrama panza ce pe ochi o port.
Si cu puterea mintii voi deslusi mesajul
Primit parca cu ostentatie.
O noua provocare a vietii vrea sa fie?
Tainic si ascuns raspuns...
Cu credinta si rabdare in drumul de parcurs
Voi astepta la ceasul cel din noapte
Acel vis frumos la care ma astept.
Sa-mi primesc darul ca pe o coroana
De regina a noptii instelate.

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neresemnare

Aş vrea să mă lăsaţi să mai visez...
Nu-i vremea încă, să mă resemnez,
Cum speranţa nu moare niciodată,
Nu cred c-o să mă resemnez vreodată!

În pas cu viaţa voi merge constant,
Iar inimii am să-i fac "post-restant",
Mesajele ei trebuie ferite,
De priviri haine şi otrăvite.

Nu-mi pasă că mă credeţi o naivă,
Priviţi-mă din altă perspectivă,
Hai să ne măsurăm în realizări,
Apoi să trecem la contorizări.

Iubirea – ce consider mai de preţ –
N-a fost ca pentru alţii, un comerţ;
Am dat mai multă decât am primit,
Chiar şi la cei ce-adesea m-au lovit!

[...] Citeşte tot

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul sfârşitului

Ajuns la capătul Tuturor Vârstelor,
Cavalerul stătea pe calul lui înaripat;
Armura-i era roşie şi plină de rugină,
În inima-i nici o mâhnire nu-şi făcuse pat.
Şi-a ridicat cu-o mână viziera
De pe faţa numai piele şi os, privind departe,
Iar armăsarul a întors capul şi-a nechezat,
Neclintiţi amândoi în acea singurătate.

Nici o pasăre deasupra căderii din timp
Nu se-auzea, nici cântec de dragoste şi nici chemare;
Nu respira nici vântul:
Nemişcare.
"Eu singur şi acest sfârşit!" răcnit-a Cavalerul;
A eliberat frâul şi-a dat pinteni cu putere –
Lansând în spaţiu cea din urmă provocare:
Şi tăcerea a rămas tăcere.

poezie clasică de Walter de la Mare, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Viaţa nu
te pregăteşte şi nu
te întreabă niciodată nimic.
Nu o interesează cine esti, ce studii ai, ce vârstă ai, dacă eşti fericit sau dacă eşti pregătit pentru o alta provocare.
Te supune doar unor experienţe şi apoi
te lasă să te descurci.
Dacă te doare şi suferi nu o interesează.
E problema si alegerea ta!
Rămâi cu durerea sau te schimbi.
Cine nu intelege lecţia o va repeta.
Şi vom repeta până când vom învăţa ceea ce avem de învăţat din fiecare lecţie a vieţii.
Altă cale nu ştiu să existe pentru că ea, viaţa, îţi cere in fiecare zi să
alegi... să inveti... şi să continui...
Atat!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima şansă

Dispar pădurile, fără cuvinte,
Golaşe dealuri fumegă-n amurg
Şi-n valea neştiutelor morminte
Izvoarele împătimite, curg.

De sub poveri destinele oftează,
E nebunie mare şi desfrâu,
Iar vulturi-s vânaţi şi sângerează
Talpa desculţ-a lanului de grâu.

Au strâns averi ereticii şi hoţii,
Justiţiabilii cu caracter funest
Ne-au jefuit mai rău ca mafioţii
Purtându-şi roba ultimului gest.

Mai fluieră un tren, a provocare,
Încă o gară... se va-nchide joi,
Nimic nu scapă de privatizare,
Nici lacrima copiilor din noi.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu trezim cimitirele...

E-o taină-n toate.
şi-o năruire...
nu vă-ndoiţi de dăinuire
când vă cântaţi bucuriile
în acelaşi cerc istovitor
în care dorm nepăsătoare
cimitirele...

E o lumină-n toate.
şi-o sfâşiere...
şi nu-ntrebaţi de risipire
când vă slăviţi odoarele
în acelaşi triunghi nepereche
în care se înalţă – ca o provocare –
luna, soarele...

E-un nepătruns în toate.
şi-o prigonire...
şi cum să vă mire
când rătăciţi în propria geometrie

[...] Citeşte tot

poezie de Valentina Becart din Undeva, un poet... (28 iunie 2010)
Adăugat de Valentina Becart
Comentează! | Votează! | Copiază!