Poezii despre potop, pagina 3
Iar la drum
În drumul spre eden
Vuiam ca apa
Unui diluviu
Însuflețită de taifun
Doamne de unde atâta apă
Pe sufletul meu sterp
Apă de ploaie
Apă sărată
Apă din izvoarele adâncului
Apă ce suie în mii de trombe
Spre orizonturi
Am început să visez
O clipă de secetă
Undeva în deșertul cu dune
Aproape de oaza fericirii
În final am cerut spășit
Ajutor la îngeri
Să mă scoată din potop
Pe un tărâm cu apă vie.
poezie de David Boia (14 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie despărțită-n două
cu ce-am putea să stingem focul ce ne arde-n trup
uscate buze sărutul iar s-adape
și mâna ta în mâna mea un legământ -
de mai încape...
voi curge peste tine-ntr-un potop de doruri ude
inundă-mă și tu în val de rouă
să răcorim aceaste clipe prea arzânde
cu stropi de ploaie despărțită-n două
poezie din Ranita , umbra mea, volum de poezie, Editura Singur, Targoviste, 2011
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revelație
Nu vreau flaute.
Vreau îngeri
Pentru sângele cutremurării.
Cer nașterea cântecului
Prin apropierea
De tine.
Viața umblă pe oase
Nepăsătoare,
Iubirea ta rămâne
Binecuvântare?...
Să fiu piatră?
Să fiu potop?
O, inima mea
Lângă tine
Învie revelația
Din gâtlejul
Timpului.
Vino,
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din dor
Fără tine, iubite, sunt uitată de ploaie
Și de Muza ce picură mirul pe foaie,
Lacrimi și insomnii iar nu știu să împac
Și de dorul nebun nu mai aflu vreun leac.
Tu îngăduie-mi doar să întreb, de greșesc,
În vreo viață-ai simțit ce-i un dor femeiesc...?
N-o să cred niciodată că tăcerea nu doare
Și te plimbi ca un val, pe întinderi de mare...
E-un păcat, că pân' azi medicina nu are,
De iubiri ne-mplinite, un colac de salvare...
Îmi las dorul fierbinte în palma divină,
Mulțumind, c-am trăit un potop de lumină...
Clipele nerodite le dau mită uitării
Și-a lor miriște arsă, voi lăsa-o iertării,
Bunul Cer te-a trimis, al visării, catarg,
Ca un semn că iubirea n-a uitat al meu prag...
[...] Citește tot
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie despărțită-n două
cu ce-am putea să stingem focul
ce ne arde-n trup
uscate buze sărutul iar s-adape
și mâna ta în mâna mea un legământ -
de mai încape...
voi curge peste tine-ntr-un potop de doruri ude
inundă-mă și tu în val de rouă
să răcorim aceaste clipe prea arzânde
cu stropi de ploaie despărțită-n două...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Forța cuvântului
Moralistul elocvent
Deplângea pe neavuți,
Sincer și inteligent,
Te-nvăța cum să-i ajuți.
El vorbea de-al vieții scop,
De umana demnitate,
Arunca dojeni potop,
Peste-odrasle-mbelșugate...
Cuvânatrea-i curgătoare,
Minunata pledoarie
Și întreaga adunare
O sorbea cu lăcomie:
Pentru-a sălii mulțumire,
Doi calici sunt puși pe goană:
Cu glas tare,-n tânguire,
Sub fereastră cer pomană...
poezie clasică de Nikolai Alexandrovici Dobroliubov din Antologie de poezie rusă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecou de toamnă
Cerul sufletului plouă cu lacrimi reci,
mă inundă un potop de vagi sentimente,
s-au depus în mine precum sedimentele,
mă duc în valea cu suspine și tristeți.
Amintirile tale sunt frunze îngălbenite,
desprinse parcă din pomul timpului perfid;
S-au așternut în mine sterpe dorințe,
aud ecoul toamnei...
poezie de Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am și eu acest cusur ...
Hai să bem din cupa vieții
Partea plină cu nectar!
Doar amintirea tristeții
Să rămână în pahar.
Dacă am avut norocul
Să ne săturăm puțin,
Am mai dres din busuiocul
Zilelor cu vin-pelin.
Hai să bem, că-i sărbătoare!
Cu toți să ne veselim;
Doar din clinchet de pahare
S-aud muzici, când ciocnim.
Să bem vinul cu paharul
Să sorbim strop, după strop!
Aș vrea să pun stăvilarul,
Dar s-a abătut potop.
Un potop de vin pe-alese
Curge spre noi, în șiroi.
Ițe noi prinde a țese,
Le încurc, ca la război.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul
care iese din gură
astăzi e ploaie
culcă tot la pământ
inundă după ce l-am ro(s)tit
și ieri tot ploaie
a fost cuvântul
care mi-a părăsit gura
era pe undeva deficit
de apă
- n sol - doamne, ce potop
a fost - acum pământul
a devenit o baltă puturoasă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Omagiu strămoșilor"
Nu știm de-a urmărit un scop,
Când Darwin ne-a-nvățat, savant,
Cu stilul său cel elegant
C-avem strămoș pitecantrop
Adam și Eva au "un hop"
Iar crezul nostru negalant
N-a mai găsit interesant
Să-i pomenim a fi "în top";
Belele apar potop
În sânu-ntregei noastre ginte,
Și-am moștenit putere-un strop,
Da-i mulțumim c-un gând fierbinte
Strămoșului pitecantrop,
Că nu ne-a dat și a lui minte.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!