Poezii despre potop
Rezultate pentru potop în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Potop de zori
Potop de zori, potop de rai
Înghite noaptea de pe plai
Când al cocoșilor cântat
Gonește noaptea de prin sat.
Potop de vis, potop de dor
Mă ia pe mine cel ce mor
Mă lasă liber să plutesc
Pe mine, cel ce te iubesc.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noe și potopul
Când a eșuat
Arca lui Noe pe Ararat,
Dobitoacele toate
Au răsuflat ușurate.
Numai Noe,
Dintr-un vârf de plop
Se distra citind
Cuvântul "potop"
Pe dos, care tot potop era.
Se vede treaba
Că de potop
Nu putea scăpa
Nici în vârf de plop.
poezie de Mihail Mataringa (16 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Potop
Imi fac gândul vesel, brici,
Taie geru-n două.
Mă-ntâlnesc cu un arici,
Se face că plouă...
Nu mă vede, că-s micuță.
Nu știe ce pot,
Dar condeiul meu neicuță
Poate fi potop.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Potop
cum să-ți faci loc
în ranița unui bărbat
povestind despre bătălii
pierdute
cum mai e azi
cerul tău
aici s-a înnorat
și nu știu
pe unde să-mi adăpostesc
gândurile
la răspântii
potop și gloanțe
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul ploii nesfârșite
Plouă torențial, ca la potop,
Iar strada mea aduce cu-o lagună.
Pe caldarâm un răpăit răsună;
L-aude-un surd, îl vede și-un miop.
Și plouă nencetat, de peste-o lună.
Nu văd vreo rază, nici la microscop.
Plouă torențial, ca la potop,
Iar strada mea aduce cu-o lagună.
Ma uit încrezător înspre prislop,
Desfac, în taină, țuica mea de prună
Și parcă n-aș mai vrea să îi pun dop,
Că amețit, nu-i port ploii ranchiună.
Plouă torențial, ca la potop,
Iar strada mea aduce cu-o lagună.
rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine alt potop
Într-o zi senină o lume nebună
își pierde orizontul,
circulă pe drumuri fără încetare
cu viteze amețitoare.
Mi s-a spus că-și caută sfârșitul,
dar nu cred pe nimeni
vine alt potop.
Seara m-am înconjurat de hărți astrale,
am lăsat pământul să odihnească,
pe țărmul apelor ce vor să-l înghită.
Am intrat într-un mileniu de căpătâi,
nu mă lăsa la începutul său,
să mă prăpădesc.
Am în spate un altul cu acoperișul ciuruit
de războaie și revoluții neterminate,
o umbră a umbrei credințelor.
Port pe umeri piatra zidurilor dărâmate
de nesăbuința celor ajunși la putere
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
apocalipsa
va fi un incendiu
sau un potop?
sau toate trei la un loc?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A nins peste iubirea noastră
Din flori de gheață
Culese de pe Lună,
Ți-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.
Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Și voal miresei mele.
Din flori de gheață
Culese de pe Lună,
Ți-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.
Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Și voal miresei mele.
[...] Citește tot
cântec interpretat de Fuego, muzica de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și ce-i cu asta?
E iar potop... alunecă pământul...
oamenii aleargă năuci
să-și împlininească dorurile,
fiindu-le teamă că nu mai apucă să guste
mult râvnitele
plăceri lumești, în haosul ce răsare peste tot,
privesc neputincioși cum se duce totul de râpă,
cum speranțele lor de trăinicie a fumului
sunt spulberate și zădărnicite
de Cel Nevăzut, dar simțit și recunoscut fie și numai subconștient și de ultimul necredincios.
Arde lumea, iar dansului focului îi scapă duhul din brațe,
nereușind să-l mistuie, pentru că a fost gândit să fie indestructibil
și atunci, se mulțumește numai cu trupul atât de fragil, atât de
vulnerabil.
E iar potop... alunecă pământul...
alergăm năuci,
pentr-o gură de aer,
dar nici de data asta
nu catadicsim să pricepem
NIMIC...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Potop
Mi-am aruncat
sufletul
pe un vârf de munte
ca să mi-l salvez
de la potopul
patimilor
și din noroiul
gândurilor,
până ce puhoaiele
se vor retrage
și din trupu-mi lut, va înverzi
ramură de măslin.
poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >