Poezii despre muncit, pagina 3
Bătrâna mea mamă
Te-ai schimbat, și ești bătrână
Cocoșat, și mergi în mână;
Ai muncit, și m-ai crescut
Și om mare m-ai făcut.
Cu ce să te răsplătesc
Și cum vrei să te iubesc,
Când iubirea ta... de mine
Te-a îmbătrânit: pe tine?
Azi îți dau în dar o floare
Îți mai dau și-o sărutare,
Dar nimic... lumesc, nu este
Ca darul, copil: de-a crește!
poezie de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Economie" de piață
În piață-ai parte de scumpiri,
Și te crucești adeseori
Când marfa-n pungă-ți dă fiori,
Cum nu îți dau nici mari iubiri
Că nu-s producători, te miri,
Nu-i afli nici de sărbători,
Iar marfa-i doar la negustori
Ce sunt ai prețurilor zbiri
Chiar precupețul Belivacă,
Trudind din zori, mai mult verbal,
Taraba cu produse-mbracă,
-Ecologiste-n general-
Că "a muncit pe brânci" să facă,
Adaosul comercial.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin de emigrant
Mama m-a născut în chinuri,
M-a crescut cu greu.
Am muncit ca-n mituri
Pentru plaiul meu.
Patria - mamă, însă,
M-a lăsat fără răspuns,
M-a lăsat cu fața plânsă.
De necaz, m-am dus.
Mamă, ce m-ai adoptat,
Te sărut cu drag,
Că lângă copiii tău
Tu ai milă și de-ai mei.
Chiar cu două mame,
Inima - i pustie:
Una doar mă cheamă,
Alta nu vrea să mă știe...
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt o ființă
unică de când am început
să scriu poezii
despre teme diferite
în stiluri variate
am devenit poet
sunt un exemplar unic
culcat pe o cunună de lauri
cel mai mult îmi place
când sunt alergat
de admiratoarele îndrăgostite
de condeierul ce le toarnă
miere în sufletul lor
muncit de patimă și seducție
versurile mele sunt bilete
pentru un zbor către nicăieri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Argații
Se cutremură Carpații
Marea iese brusc din maluri
Că pornesc încet argații
în lighean să facă valuri...
Plahotniuc e om cinstit
Plahotniuc e om curat
El, sărmanul a muncit
Țara însă a furat
Și de aia e săracă
Și de aia e fugară
Țara asta, ca o vacă
Târfă asta, ordinară...
Să-l alegem să repete
La Stambul s-o ducă iară
Cum ducea pe vremuri fete
Curvă asta zisă Țară...
pamflet de Iurie Osoianu (30 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele e sus
Nu mai vreau să apună niciodată soarele
Și dacă mama mea moare nu mai vreau să apună niciodată.
Ăla de sus, soarele, plin de microbi.
Să stea naibii cu mine la masă, ca doi bărbați,
Eu sunt locatarul care a muncit pentru soarele ăsta,
I-am dat din banii mei de buzunar
Ca să răsară.
Așa că la Paris soarele e al meu,
Fac ce vreau cu soarele ăsta bun la toate,
Dorm pe el, mă culc pe el, mă scol
Și-i spun să plece acasă,
Eu nu mai pot.
poezie de Vasile Petre Fati din Copilul tuns zero (1992)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am poza ta
și încă mă uit atent la ea
până-mi ard ochii martiri
surâzi cum vrei la aparat
rana se deschide cât mai discret
convingi fantoma iubirii noastre
să iasă din adâncuri și să urce
la inimă își face de cap inocent
apoi urcă sus de tot și nu mă lasă
în pace deschide altă rană
mă învârt nebun prin orașul orb
privesc fotografia muncit
de gânduri austere care rămân
nerostite câteva veacuri reci
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De pe Nistru dimineața
De pe Nistru dimineața
Soarele ridică ceața,
Și adună plâns de stele
În privirea mamei mele.
Iarna trece-n primăvară,
Pe motiv să vină iară
Ea se face a uita
Tot omătu-n geana ta.
Cu aripa te-a atins,
Zborul timpului neprins.
Ți-a lăsat pe față cute,
Semn al disperării mute.
Ai muncit iarna și vara,
Singură ai dus povara,
Și de-atâta bunătate
Dealul ți se urcă-n spate
poezie de Olga Capatina
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu Nana și despre ea
poezie dedicată poetei Ileana Nana Filip
Tu ai muncit cu spor, iubită doamnă,
Haina de polițist îți face fală.
Poet, epigramist ori scriitor,
Vei izbândi mereu în viitor.
Nu-i drumul lin, sunt mărăcini și jar,
Cuvinte-săbii, vânturi și amar...
Tu, Nană, veșnic, cu armura ta,
Ca pe-un nimic de-acum le vei călca.
Te vor prăda dureri, dar nu vei plânge,
Cu adevăr, tu ura vei străpunge.
Iubirea ta-i un astru fără moarte,
Cu ea, prin ea vei merge mai departe.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să asculte, ascultă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să zâmbească zâmbește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să lupte, luptă,
Cine vrea să cânte, cântă.
Cine vrea să fie fericit...
doar vrea.
Că de muncit...
e viață grea.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!