delicat

Interior etern

Soarele pătrunde tiptil, pe şoptite, în camera goală şi se reflectă în ochii ei de copil.
Vântul adie uşor în interior şi zboară frunzele de pe podea, direct in părul fetei.
Soarele se amestecă printre frunze, cu vântul, cu părul, cu rochia, cu ochii.
Se simte in aer miros de bujor
Ceva delicat, precum un pui de rândunea ce stă între două palme, temător, încrezător...

poezie de Giulia Mara
Adăugat de Bombastic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al tău

De-ar fi să-ţi fiu un trandafir, aş fi,
În părul tău, atât de delicat
Încât, că sunt acolo, nici n-ai şti
Şi-ai auzi în juru-ţi: "Minunat!".

Parfumul tău, ar fi parfumul meu,
Iar buzele-ar avea culoarea mea
Şi aş simţi că tu îmi eşti trofeu,
Că-mi aparţii cu toată fi'nţa ta.

De te-ai privi-n oglindă-atunci ai şti
Că altă floare n-ai putea iubi.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se revarsă

îngheţata din cornet pe mâna
caldă dusă la gura frumos rujată
şi la începutul acestei veri
e hrană dulce plină cu ciocolată
topită destul de repede în bătaia
timidă a soarelui de dimineaţă

e trist s-o vezi cum se prelinge
pe asfaltul hain şi gol bătut
te tocuri cui într-un ritm satanic

buzele culeg şuvoaiele de ciocolată
care se preling pe gâtul delicat
spre sânii luaţi prizonieri de-o bluză

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirosul tău mă înnebuneşte

miroşi a struguri striviţi
a seară de toamnă
călduţă cât s-o încerci
cu degetul mare
de la piciorul tău mic
delicat şi alb
miroşi a gutuie galbenă
a noapte înstelată
în care vântul
şopteşte istorii de amor
cu mult suspans
şi lacrimi de cristal
miroşi a ciocolată cu lichior
a iubire
a tangou languros
te-aş muşca cu poftă
cu dinţii mei de lapte
dar mă tem să nu te termin
dintr-o gură nesătulă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăieşte-mă!

Trăieşte-mă, ca pe un vis adorat,
Trăieşte-mă, ca pe un cer înseninat,
Trăieşte-mă, ca pe un trandafir îmbujorat,
Trăieşte-mă, ca pe un izvor nesecat,
Trăieşte-mă, ca pe un nou Univers de explorat,
Trăieşte-mă, curat, fără de păcat,
Trăieşte-mă, ca pe o propoziţie cu subiect şi predicat,
Trăieşte-mă, ca pe un tei înmiresmat,
Trăieşte-mă, ca într-un poem dedicat,
Trăieşte-mă, ca un zefir delicat,
Trăieşte-mă, ca un leu neînfricat,
Trăieşte-mă, ca un val de mare înspumat,
Trăieşte-mă, ca un pictor talentat,
Trăieşte-mă, ca pe un cod nedescifrat,
Trăieşte-mă, intens, pe înserat,
Trăieşte-mă, metodic, structurat,
Trăieşte-mă, ca şi cum ai fi fermecat,
Trăieşte-mă, ca şi cum aş fi un unicat,
Trăieşte-mă, cu sufletul împăcat!

poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Madrigal patriarhal şi Imn Mie

(puternic delicat)

Sunt vârtejul ce ridică praf pe Marte
Eu prin forjă ştiu să nasc tigăi Tefal
Mişc planeta cu multiplii mei de cal
Şi d-ar fi s-o luăm pă altă parte
Sunt şi inginer sentimental
Şi amant al celor şapte arte.

În acest complet de judecată
Şi de inimă şi de înalt respir,
Doamnelor de azi şi d-altădată
Intraţi tandru şi ieşiţi zefir...

Nu exist să bat calea ferată.
Eu preumblu doar ca să vă mir.

poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strâng la pieptu-mi, de aseară

Doru-nvinge depărtarea,
Noaptea te aduce-n vis,
Perna somnului e zarea
Unde zborul ţi-i deschis.

Luna urcă prin artere
Către-al inimii obol,
Unde dragostea se cere
A fi între noi simbol

De aceea mă simt bine
Când din vise tu cobori
Şi te-nghesui lângă mine
Cu parfumul tău de flori.

Strâng la pieptu-mi delicat
Visul ce se desfăşoară,
Sau te strâng neîncetat
Doar pe tine, de aseară?

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te dezbrac de toate relele

De veşminte te dezbrac,
cu gându-mi delicat în flori te-mbrac.
Te dezbrac de toate relele,
de toate visele şi sfredelul-rusaliilor
acumulate pe parcursul anilor.
Îmbrăcat de margarete şi maci,
poţi vedea sub candoarea petalelor,
urmele buzelor şi frenezia florilor
din infloriri confuze si lungi
în vârtejuri de vânt,
înainte de-a le coborî în cuvânt,
cu stelele înfrânte, lipsite de-avânt,
în extazele unei nopţi de dor prăbuşit
şi a unei zi fără sfârşit...

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acea lebădă erai tu

Peste întinderea de apă stătătoare a amintirilor,
soarele se pregătea a se ivi,
stingher sărutând roza-vânturilor.
Delicat, răsăritul se prepara a se oglindi
în apele cristaline ale lacului ademenitor.
Acolo, pe luciul apei cu mărgăritare,
o lebădă aripile-şi desfăşura
într-un evantai de puritate şi abilitare
toată graţia şi-o arăta.
Acea lebata erai tu,
strălucitoare-n a ta libertate,
speranţa o eliberai c-un paspartu,
frumuseţea devenise minune din aprioritate.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăceam tăcută

Şi iubirea, boabe de rouă,
plesnea în lacrimi
ce curgeau pe obrajii fierbând
de lipsa ta.
Buzele ardeau înfocate
în aşteptare.
Praf de amintiri
cu tine, cu noi.
Cârcoteau întrebările în mine:
cum eşti? şi unde? unde?
de ce nu vii? când vii?
Iubirea - acel fir delicat de
trandafir adus de tine
stătea înfipt în pieptul meu
şi sorbea din apa
ce curgea prin mine.
Şi eu zăceam tăcută.

poezie de Daniela Slapciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!