condor

Teii

Teii mă cheamă cu aroma lor,
Să-mi potolească al meu dor.
Vreau să zbor ca un condor,
Să aleg un tei, al dragostei ambasador.

Teiule drag, trezeşte-mi simţurile toate,
Cu ale tale flori minunat înmiresmate,
Învăluie-mă în frunzele tale elegante
Şi luminează-mi sufletul cu a ta puritate.

Îmi doresc să arăt bine la întâlnirea
La care îmi va fi cunoscută iubirea,
Va avea loc a dorului alinare
Şi a simţurilor noastre desfătare.

Teiule, te rog, să nu mă dezamăgeşti,
Vreau, cât poţi de bine, să mă pregăteşti,
Din farmecul tău, să-mi dăruieşti,
Fericire mare, să-mi făureşti!

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vibrato

oho m-am îndrăgostit mâinile mele se rostogolesc prin lavă şi dolomit
palmele îmi cresc/ arbori de ape de lună/ până ating cerul sculptat sau a lumii cunună
sarea mărilor se scurge ca un şarpe imperial
de pe trupurile noastre într-un vibrato imaterial

se lasă seara cu arici şi meduze calcinate
sufletele noastre respiră sub ape aspre decolorate
oase de fum/ secundele curg în tăceri de alabastru
dragostea a atins carul mic cu un singur ochi măiastru

timpanul din stern sună oranj a lumină
voi mai vedea aburii pădurii suflete nins de verbină?
dragostea se preface într-un condor în zbor peste caraiman
oho m-am îndrăgostit lumile mele au ajuns la liman

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În umbre se stinge ultima zeiţă

Când cea din urmă strălucire a stelei cade
şi-ntunericul apucă-n ghiare universul,
înstrăinat şi plin rămâne în crepuscul,
sufletul sufocat printe umbrele-n cascade.

La dilatarea umbrelor pictate-n posade
se stinge-ncetişor ultima zeiţă de dor,
mintea liberă devine aripă de condor,
intelectul lasciv se refugiază-n Ade.

Amabil şi amăgitor se-apropie Morfeu,
prinde avant, apoi zboară peste umbre şi-n zbor,
retează orice capcană seculară din sobor,
răpit de libertatea unui vultur fariseu.

În amintiri se pregăteşte a se întoarce
la calea îngropată sub lespezi prăfuite,
cu orice pas adăugat în clipe-asfinţite,
scanând pânza dezolată, ca zeiţa Circe.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balerina

Când în vârful piciorului te-ai înălţat,
un Înger albastru cu fire de-argint te-a-ncătuşat,
de cazna Pământului te-a îndepărtat,
spre infinit paşii sufletului ţi-a purtat.
În urmă, dezamăgiri şi regrete ai lăsat,
în lumină siderală te-ai îmbrăcat.
Balerină a trăirilor omeneşti te numeşti,
dar ştie careva cine cu adevărat eşti?
Eşti strigătul înecat al mamelor ieşite din poveşti,
coborâte-n iadul suferinţelor nefireşti,
neputincioase, să aducă-napoi vlăstarele crenguţelor lumeşti.
Eşti steaua Universului şi-n tine adăposteşti
Iubirea, Iertarea, Perpetuarea vieţii pământeşti.
Forţă, smerenie, tandreţe şi culoare eşti,
cântul de leagăn, Simfonia Lumii pe plaiuri pitoreşti.
Eşti lacrima amară căzută-n oceane de dor
şi cea picurată peste noi din ochi de Condor.
Când în vârful piciorului te-ai înălţat,
cu fir de iubire, Cerul, de Pământ ai legat.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima rozei

Un gând frumos al meu
Se îndreaptă către tine
Inima îmi poartă mereu
Iubirea si dorul de tine

Se desfăsoar în pas usor
Catifelată petală de roze
Dans aripille unui condor
Stropind apă dint re oase

Pustiu si dor mă încearcă
Dansul rozei duce in zbor
Se face dorul că mă uită
În suflet simt durere si gol

Nevinovat dans mă încarcă
Iubirea mea aruncată în hău
Păstrează inima rănită acră
Amintireile din sufletul său

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate...

Poate atunci
când şoapta nopţii prelungite
va-nmuguri în dimineţi
cum o făcea adeseori,
când tu, eterna mea ispită,
vei înflori din roua
prelinsă sub geana unui nor,
poate atunci
îţi voi întinde mâna greu rănită
ce-a scris în taină sute de scrisori
dorind să-mi fie dragostea-mplinită.

Poate atunci
când şi adâncurile nevăzute
vor fi urcuşuri prin al apelor şuvoi,
când şi morganele vestite
ne vor convinge
că suntem încă doi,
poate atunci
voi da cucutei

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefania Burnea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi, triste amintiri

grădinile-s mai triste ca atuncea
şi norii toti coboara mult mai jos
înghit flamanzi corolele firave
şi firul ierbi-l stoarce de frumos.

naduful lor revarsa peste frunti tacute
si-n brate strang nelinisti di-mprejur
le-as cere-o lacrima cu imprumut, sa-mi lase
sa ud gradini de inimi in urme de condur.

si cat pamant se frange, cate uitari se sting?
in cate lire mor, iubiri, chemari si nu-s,
din ceruri tot coboara cu miile culori
intr-un pastel de toamna, cu ploile-n apus.

si curg, si neastampar e prin alei si ganduri
si cata nerabdare in negura, pustiu
doar un condor mai scrie in zboru-i tot inaltul
cu triste picaturi din ochiul negru, viu.

[...] Citeşte tot

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi

Oceane-s, surori sclipitoare
În vârtejuri de iris color...
Se deschid, fie în lac sau în mare,
În impuls de uimire, în fior.

Au rada în pontoane de pleoape
Cu dane în străfunduri de vis...
De soare îşi păzesc limpezi ape;
Mister e-ochi profund, de nescris.

Sunt gemeni, născuţi de odată
Din ou, ce nimic nu avea...
Sunt vii la băiat, dulci la fată,
Sunt aspri, sau moi-catifea...

Sunt faruri, de beznă, de noapte,
Intrare-s... de suflet sunt porţi.
În loc de cuvinte, de şoapte,
Săgeţi sunt de-amor, decid sorţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alfabetul iubirii

iubirea-i taina clipelor nescrise
e cheia ce uneşte doi străini
ea nu trădează fluturii de vise
le curăţă aripile de spini

iubire-ai ca o lebădă pe ape
ca ‘naltul zbor al marelui condor
e lacrima ce picură sub pleoape
când rănile nestinse aspru dor

iubirea-i iarba udă-n stropi de rouă
zefirul ce-n timpane-l resimţim
miracolul cerescului când plouă
e dulcele şi-amarul pân' sfârşim

iubirea-i curcubeul dintre nouri
e tot ce ne-nconjoară cât trăim
e micul vals al marilor ecouri
pe ringul ce-am ales să dănţuim

[...] Citeşte tot

poezie de Sibiana Mirela Antoche din Tangoul viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca sa ajung la tine

ca sa ajung la tine am traversat jumatate de planeta,
noaptea, stelele m-au ranit iar cu sangele meu au scris poeme
pe care doar tu le-ai putea citi.
la ecuator dorul meu a aprins chitara iar muzica a ridicat in picioare
centaurii, ciclopii.
nerabdarea m-a facut sa imbrac iarasi camasa de matase alba,
fluturii mi-au cusut nasturi de jad
si ti-am strigat numele tinand pumnii stransi.

nu mi-am facut iluzii ca o sa te gasesc la fel de frumoasa,
stiam ca zambetul tau ironic ascunde tristetea unei iubiri amanate la nesfarsit.
de aceea ti-am cumparat dintr-un targ maur un un sal inflorat,
aproape viu
sa iti acoperi cu el asteptarea
cand eu te voi chema de dincolo de vis.

ca sa raman cu tine a trebuit sa alerg o jumatate de viata,
valurile mi-au biciuit tineretea iar zeii nu mi-au fost de folos.
cu toate astea am trecut fara frica printre mii de capcane,
am zburat mai sus decat cel mai indraznet condor

[...] Citeşte tot

poezie de Eduard Dorneanu (6 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!