Poezii despre ambrozie, pagina 3
Clipa
Boemă și rece, o clipă mai trece
Spre zări argintii.
Ambrozie scumpă spre mare adâncă
Te-ndeamnă șă vii,
Să treci pragul vieții, în valul ceții,
Al nopții amnar
Și robă de stele să-ți pun peste umeri
De taină și jar.
Lumina-n clepsidră să-și cearnă prezentul -
Vulcan irosit...
În vânturi, o ramură frântă se plânge!
Ce mult te-am iubit!
Boemă și rece o clipă mai trece
Spre zări argintii,
Iubire - o clipă, luciri efemere,
O singură zi.
Eternă și gravă se pierde în mâine
Și lacrima mea.
Doar eu și tăcerea... O mare de taină
În inima bântuită de fantasmele timpului,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Emoționat până la vorbe
S-a oprit într-un vis "comun", departe de orice "închipuire" a vreunei negenerații... din câte se laudă că sunt, răpus de umbrele crucilor de pe alee...
Emoționat că nu poate vorbi pe măsură... tăcut destul cât să moară, răpus de umbrele crucilor de pe alee...
Îngerii au ieșit din camuflaj peste Lună, au dansat cu mâinile între aripi, l-au privit topindu-se printre umbrele crucilor de pe alee
Consiliul local a tăcut în ședința cu presa printre crucile de pe alee
Orașul prea-luminilor visa în el datorită crucilor de pe alee
Din pământ ieșea ambrozie, din cer curgea mană
Zăcea tăcut de extaz
pe un vis mecanic făcut meșterește de inginerii germani cu furculițe franțuzești
Își lăsa pulsul să vorbească
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trucurile nopții
noaptea asta gem pe pervaz gutuile spumoase
prin carnația fiecarei stele zăresc umbrele perpetue ora de cules viile
harul acela teribil de a bea must din palmele vieții
ca și cum ai fi sau nu ai mai fi poet
peste o lume de pet-uri și de ambrozie
în funicularul morții
clopotul înserării paște printre catedrale și
nu se sfiește să răscolească ciulini
centrul luminat de dragoste rodește în pomi
adevărați
mugurii plini pocnesc sub pașii celor vii
care rostesc cu trupul lor laic un ave maria
pe voci înalte
strugurii toamnelor plesnesc stropind
marele zid chinezesc
ce înconjoară aura orașului-cantalup
setea lui milenară de tineri poeți
vechile pavele din fața statuilor amorțite
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa
tu ești un vis deschis în paradis
eu, un simplu cerșetor și muritor
mi-e sufletul un pas spre cer
în zbor etern te caut printre astre
te-am dezbrăcat de gânduri în taina primului sărut
pe trupul nud pictam duioase sărutări, între chemări
poemul nostru sfânt, e taină, e mister
te frângi, mlădie în vânt, tu salcie în cânt
eu te alint într-un descânt
pe buze arse țipă fragede suspine
femeie, aroma liliacului deschis în zori
mă strigi, mă alungi și iar mă chemi
mi-e dor să beau ambrozie și nectar
din trupul tău, atât de alb, de pur, de gol
să sorb mireasma unui gând aprins
de doruri și întrebări nespuse
în adâncimi ce ard, ce dor
ce dulce e clipa primului amor
iubește-mă femeie în noaptea asta
mâine, fie ce o să fie
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contractarea minții
Omul face un gest nedemn și periculos, iese din peșteră
Din osul masiv al unui mamut cioplește-un târnăcop isteț
Și-i arde una în țeastă semenului să vadă cum merge unealta
Îi ia femeia și porția de carne, ăsta e curat progres
Își aprinde o țigară de la un trăsnet căzut din ceruri
Mulțumește prietenului de sus pentru foc
Coloana infinitului se dilată iluminist și renascentist
Apoi se contractă în holocaust și inchiziție
Îmbracă costume englezești, cravată de mătase
Mănâncă carne crudă se gândește numai la prostii
E omul crescut altoi din omul din peșteră
Coborât din pom stă drept cu picioarele pe pământ
Găsește din evoluție un patefon cântând ambrozie
E curios din fire, cercetează, nu înțelege, se enervează
Își ia vechea unealtă și-l crapă de căpățâna încăpățânată
Ne cheamă peștera cu glas dulce de mamă
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasa adormită
era cea mai frumoasă fată din oraș
visele ei străbăteau adolescenții transparenți
din fluidele cartiere ale orașului stingher
ea visa și undeva un adolescent se ridica de la pământ
ca o păpădie
dispărea în scurt timp cu un pocnet sec
de os rupt
în curând
străzile vorbărețe apartamentele fragile
școlile ipohondre cafenelele mătăsoase
parcurile lenevoase
erau pustii de adolescenții transparenți
lipsiți de vise ai acelui oraș
într-o zi fata se trezi tușind
sângele roșu îi păta batista
soarele lumina neputinicios prin geamuri livide
au crezut că e o alergie la ambrozie sau puful
care plutea în acele zile neobișnuite prin aerul veșted
dar fata se stinse
[...] Citește tot
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de lumină
noapte visată și regăsită
printre semințele timpului
învăluită în patimi cu aromă de opium
și de poezie sângerândă precum amurgul
o astfel de noapte mă trezește
din așternutul de himere
din visul pietrei țărmului
din cetatea cu porumbei
rotindu-se prin Agora
într-o astfel de noapte
cresc ziduri de stele
tu îmi citești în palmă toată istoria
în ea sunt scrise caravanele
versetele străvechi
poemele de iubire
nopțile de amor
binecuvântarea sferelor
în palma mea tu îți citești nașterea
[...] Citește tot
poezie de Alina Beatrice Chesca (9 martie 2011)
Adăugat de Alina Beatrice Chesca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ambrozie
a mai trecut o vară cu mirosul ei
inconfundabil de soare și pietre arse
în timp ce noi am așteptat
cuminți
pe două fotolii în mijlocul a două camere
părăsite în infernul acesta al globalizării
ceva ca o durere ne-a înfășurat sternurile
și ne-a făcut incapabili să respirăm cu adevărat
doar am sorbit aerul ca într-un avion depresurizat
la zece mii de metri
de acolo ne-am aruncat temerile și sângele nostru a făcut
acolade în aer ca o reptilă
întorcând capul mereu să ne muște
acolo ne-am cuplat măștile de oxigen
înfipte în corpurile noastre ca niște branule
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parcurs
ziua care începe
în dreptul paginii proaspăt tipărite
face înconjurul meu... mâna asta de culori
umplută cu fluturi hormonali speriați vii
ignor sentimentul flatării
acea împingere perfidă din realitate
asemenea unor mici invazii
susceptibile să vindece
păstrez emoțiile în palmă
domestic mă întreb
dacă nu am lăsat
ușa descuiată
ceva pe foc
vreo lumină stinsă
acopăr problematica feminină
cu rochie amplă-n semiobscuritate
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imn de catifea
Ne-ascunde înnoptarea sub mantia-i de vise
Ai catifea în palme și-amurguri în priviri
Aș vrea să-ți mai șoptesc din legile nescrise
Dar mi-au crescut în suflet noi muguri de uimiri
C-o perlă între gene seninu-mi strălucește
Țin între pleoape-ascuns cărunt de lună nouă
Se zbate răsuflarea și-n pieptu-mi cuibărește
Noi tresăriri muiate-n ambrozie și rouă
Mă-mpiedic în suspine dar mi le-astupi cu gura
Și beau mă-mbăt cu tine ca ultima novice
Mi-ai instigat emotii mușcând din țesătura
Ce-nvăluia femeia ursită să-ți abdice
Ai mâini neliniștite și-n buze jar nestins
Din infinit coloană-mi cobori îmbrățișări
Mi-e spatele-o vioară cu-arcușul subatins
Ce-și cântă-nfiorarea muiată-n sărutări
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!