Poezii despre apa credinta, pagina 29
Poemele iubirii
Suferința știe tot,
Fiindcă-i spirit în sființă,
Sfâșiere și credință
Îți plâng sânii sub capot!
Înspre tine eu înot,
Ești un punct de referință,
Trupu-ți arde sub velință,
Vin să-l sting... așa socot...
Îngeri îți cerșesc, la poartă,
Trupul și parfumul firii,
Dumnezeu ar vrea să-mpartă
Toată roada fericirii...
Miss, avem aceeași soartă,
În poemele iubirii...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai evadat
Tu nu mai pui vreo rugă-n lumânare,
Nu mai înalți vreun lujer de credință...
Iubita mea cu doruri sub catrință
De ce ai evadat din tine, oare?
Mereu îmi taci când eu îți dau strigare
De sub acest morman de neputință
Ce a luat deasupra mea ființă
Dar tu-mi pulsezi, zâmbind, în capilare.
Ce stele verzi și-atât de sclipitoare
Îmi sunt verdict final de nevoință!
Tu-mi dai să beau venin din cobiliță
Iar eu mă rog să mor... din întâmplare.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața - minunat trofeu
Omule, timpu-ți oferă
doar o viață pasageră.
Învață ca să trăiești
după legile cerești.
Când în suflet ai credință,
totul este cu putință.
Ai voință, ai putere
să dai corpului ce-ți cere.
Dacă de rău stai departe,
fericirea îți e parte.
Astfel, viața pe pământ
nu e doar o frunză-n vânt.
Este minunat trofeu,
dăruit de Dumnezeu.
poezie de Dumitru Delcă (27 mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
AM DALTUIT...
Am dăltuit în versul meu,
Imaginea frumos creată,
Rămasă în suflet mereu,
Pe care n-o uit niciodată.
Nu voi uita acele mângâieri
Primite de la tine-n dar
Le aștept și azi, ca ieri
Depuse pe al dragostei altar.
Cum să uit calda-ți privire,
Care sincer m-a uimit?
Aducând imensa fericire
Pe care tu mi-ai dăruit.
Însetat de a ta ființă,
Buzele mi s-au uscat,
Dar cu veșnică credință,
Ochii tăi nu i-am uitat.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu voi tacea
nu voi tacea Doamne
a spune
cate minuni din tine
se revarsa
peste zidita lume
si peste firea omeneasca
e o minune ca traim
tu ne tii in fiinta
si ne hranesti inima
cu credinta
e o minune ca soarele
aluneca pe cer
ca marea canta-n valuri
slava ta
ca muntele se inalta pana
la nori
iar sufletul meu spre
vesnicie paseste
cu fiecare zi ce-i scrisa
pe pagina vietii.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu te vreau și Domn și Mire
cum Isuse să mă-nchin
înaintea Ființei Tale
căci o iată astăzi vin
Tu să-mi fii viață cale
și cum Ție să-ți slujesc
scufundat în umilință
pentru Tatăl meu Ceresc
de har plin și de credință
cum Isuse să-ți depun
a mea ființă-n palma Ta
Ție doar să mă supun
Domn pe Tine a te avea
astăzi cum să mă smeresc
Doamne până în cenușă
o Isus să te primesc
nu să stai la a mea ușă
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (22 iulie 2018, B. Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
Întotdeauna,
iubirea fără trădare
și fără minciună,
aduce alinare
când suntem împreună.
Iubirea fără suferință,
fără dezamăgiri,
sădește în noi credință,
că dobândim împliniri.
Iubirea adevărată
înseamnă fericire.
Când este nepătată
are dăinuire.
Când trupul nu cuvântă,
de suflet se desparte,
Iubirea este sfântă
și dincolo de moarte.
poezie de Dumitru Delcă (6 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se clatină un gând
Se clatină un gând
Și cade, apoi piere,
Iubirea-i când și când
Otravă, dar și miere.
Îmi intră-n inimă
Și-mi dă aripi să zbor,
Apoi cu patimă -
Rămân și cu mult dor!
Și vreau să mă tratez,
Dar nu e nici-un leac,
Și tot mai mult oftez
Și sufăr cât un veac...
Ce poate fi mai rău
Când iubești cu credință?!
- Să vezi sufletul tău
Pierzându-se în suferință!
poezie de Răzvan Isac (1 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
La crucea Ta, Împăratul meu
La crucea Ta, Împăratul meu
Te rog din nou să mă primești
Sunt din acele oi pierdute
Ce Tu continui să le crești.
Credința mea demult apusă
Cu ziduri vreau să o-ntărești
Să readuci lumina sfântă
În suflet să îmi locuiești
Adu-mi aminte că sunt om
Să nu mă pierd iar în păcat
La crucea Ta, Împăratul meu
Puterile râului au secat.
Îmbracă-mă-n veșmântul păcii
Să-mi prețuiesc semenii mei
La crucea Ta, Împăratul meu
Sa fie intr-o zi si ei.
poezie de Alin Ojog (15 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paște
Ce componentă universală suntem
Să ne compunem singuri din trasee
Ce pavoazăm, ce le-am deschis cu cheie
Ș-apoi pășim spășiți, pe ce-am creat, cu ce ne mintem.
Ne-avem în luptă surdă cu hazard
Ce vrem să-l stăpânim făr-al cunoaște;
Si-așa ne-am dat la suflet, Crăciun, Paște...
Să nu fim bila dintr-un joc de biliard.
Suntem supremi în vise ce traducem
Într-un real, ce-l fabricăm cu forțe proprii;
Noi suntem singurii, se pare, interlopii
Să preschimbăm sfârșit, eternul să-l inducem.
Miraju-i maxim, ne-ntrupăm doar "fizici"
Uitând, morala, sufletul, de-a naște...
Ne căutând, două milenii-n urmă, într-un Paște
Ce-l venerăm umili, nefiind încă amnezici.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.