botez+copii

* * *

copii, voi aţi ieşit la o bere
de ziua voastră?
eu am ieşit cu o doamnă profesoară
care m-a pus să-i plătesc consumaţia
şi altele şi altele...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretul unei căsnicii reuşite

Dacă vrei o căsnicie
Să dureze pe vecie,
E nevoie de iubire,
De copii, de fericire,
De un munte de răbdare
Şi de-o mare de iertare.

poezie de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (12 decembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un joc de copii

Un fel de allegro îmi încetineşte vârsta
E ca un joc ingenios de copii...
Care număr e mai mare 4 sau 5,
cinci sau patru?
Şi cum le legi ca să-ţi dea jumătatea lui 90? -
Cifră la care visez să ajung la maturitate completă

Nu mai am grabă în trăirile-mi personale
Îmi trăiesc prezentul în fâşii de vise ornate cu iubire
Bradul meu lăuntric e plin de globuri multicolore
Care glob e mai frumos? Cel în formă de inimă
Sau cel ce irizează cerul în idile neîncepute?

Nu simt nicio diferenţă între zborul trecut
Şi cel de acum când încep al 45-lea raid
Printre oameni, lumi şi visele-mi juvenile
Am tot atâtea naivităţi ca şi acum un an
Ca şi acum 5 ani, ca şi acum 30 ani...
Care naivitate e mai frumoasă dintre cele vechi şi noi?
Cea dintr-un eu adolescentin sau cea ce mă însoţeşte acum?

[...] Citeşte tot

poezie de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezire la New York

Perdelele se-mpotrivesc vântului
cu toată puterea lor,
copii dorm,
ei fac schimb de vise cu
serafimii. Oraşul,
călătoreşte cu sine însuşi
pe şinele metroului; şi
eu, o alarmă, trează ca
rumoarea unui război,
zac întinsă-n zori,
neîntrebată şi necălăuzită.

poezie celebră de Maya Angelou, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele de dimineaţă

Soarele de dimineaţă
S-a spălat frumos pe faţă
Şi-a ieşit în lumea mare,
Să ne zică: Salutare!

Hai, copii, şi om ieşi,
Soarelui îi vom zâmbi,
Să ne fie viaţa plină,
De căldură şi lumină.

poezie pentru copii de Cristina Popa
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnul de m

cât ar fi de adânc de adânc
somnul de moarte să nu
ne temem copii! porumbiţele negre ne sunt
simbolul unei păci – pe pământ
ul cosmic din gură

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binele

ţi-am spus că în fie
care zi plec din oraş şi respir
aer curat şi copii fără şcoală
(?!) –
plămânii se umplu de iar
bă e mai bine aşa nu
ţi-am spus?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cain şi Abel

Primii copii născuţi pe acest pământ
Doi fraţi (crescuţi cu lapte de credinţă)
Adus-au două jertfe Celui Sfânt:
O jertfă ce nu doare, dusă-n vânt,
Şi alta sângerând de pocăinţă...

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi sunt aşa inegal uneori

încât mă văd când pitic urcat pe o lună plină
când cine ştie ce uriaş rămas pe pământ
un fel de guliver rătăcit în propria lui poveste
iar din când în când mă loveşte o altfel de sete
aş fi îndrăznit să-i zic nebună
dar nu are nimic comun cu pierederea realităţii
pur şi simplu beau dintr-o sete în alta
precum un dromader cu o mie de cocoaşe
şi nu am niciun deşert de străbătut
nici măcar nu fac parte dintr-o caravană
doar mă supun setei ca într-un botez ciudat
devin din ce în ce mai străveziu
de se vede prin mine ca printr-un cristalin ciudat
universul adus la dimensiunea bosonului

îmi sunt aşa greu de înţeles
încât nu vreau să las urme adânci pe inimile voastre
poate doar un abur pur fantomatic
ca o urmă de melc universal
într-o repetare absurdă spre neant

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământului

Vai ce durere 'n suflet,
Pământule, tu porţi –
De mii de ani tu singur
Îngropi copiii morţi.

Şi-aşa de multe lacrimi
Tu plângi de mila lor,
Din cer să-ţi fie Domnul
A-tot-îndurător.

Dar câţi copii la sânu-ţi
Mereu tu ai să strângi
Şi mii de ani, Pământe,
Vai cât o să mai plângi!

poezie clasică de Carmen Sylva din Cântece şi sonete
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!