Poezii despre propozitii cu cuvantul azu, pagina 27

Murmurul tăcerii

Când, în gând,
încolţesc seminţele aripilor,
cuvântul devine o bătaie de aripi,
iar poemul, drumul aripilor
în văzduhul răscolit de vânt.
Poetul, har şi libertate,
murmurându-şi tăcerea
– încărcată de povara sufletului –
sub măreţia aripilor
în căutarea luminii.

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi următoarele:

Şi sărutul

Mă tem când mi-l apropii
să nu-i văd altă faţă
să nu-i desfir cuvântul
într-o lume la-ntâmplare
de auzit
de-a valma
de auzit
de chin
nu ştie ce aştept
când arde câmp de maci

poezie de Eli Gîlcescu (28 mai 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi poezii despre sărut, poezii despre frică sau poezii despre cuvinte

Conştienţă

Pricepe cum bate Vântul,
Cinsteşte-I Puterea...
Vezi-ţi sufletul şi gândul,
Simtele adierea...
Redescoperă Viaţa,
Trăieşte Învierea...
Îndeamnă-ţi mintea să sape
Cuvântul, atent;
Cheamă Cerul să-ţi adape
Duhul, conştient...
Strălucire cheamă-n pleoape,
Fii eficient...
Şi-ai de grij' să nu te "înţepe"
Şarpele şiret!

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii
Adăugat de Carol
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi următoarele:

Liber

mai liber sunt să înot
printre gratiile tale, viaţă
clădindu-mă
zi de zi
cu fiecare respiraţie,
în trupul oxidat
port mirarea de a fi
aş fi putut să fiu arbore,
pasăre, sâmbure,
să nu mă pierd cu firea,
tăcut să fiu
dar am ales cuvântul.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi şi poezii despre înot, poezii despre păsări sau poezii despre copaci

Când virusul ucide

Mă întâlnesc cu mine de multe ori prin casă
Reflexia din geam îmi pune o întrebare:
- Te văd îngândurată, eşti toată o grimasă
Ce s-a-ntâmplat cu tine, hai, spune-mi ce te doare?

Am căutat sub tâmplă să - i dau pe loc răspunsul:
-Aş mângâia-n natură explozia de floare
Căci dincolo de sticlă a înflorit caisul
Dar simt că mă apasă această închisoare

E o tăcere surdă, a amorţit pământul
De dincolo de ziduri doar dangăte de clopot
Şi sunet de sirenă înlocuiesc cuvântul
E geamăt în spitale şi moartea dă în clocot

Aş ţine ţara - n braţe la pieptul meu s-o apăr
Dar n-am aşa putere decât prin rugăciune
Greşeala omenirii prin crez să o răscumpăr
Şi fă din virus, Doamne, cenuşă şi tăciune!

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre ţări, poezii despre vinovăţie, poezii despre sunet, poezii despre rouă, poezii despre religie sau poezii despre natură

Rugăciune la vânt

Să bată vântul,
Să ia cuvântul
Acesta, DOR,
Să-l ducă-n zbor;

Să nu mai fie
Scris pe vecie,
Nici pronunţat,
Ci blestemat

Cu dor cu tot;
Că nu mai pot
Trăi, de dor,
Şi nici să mor!

poezie de Marius Robu (18 mai 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre moarte sau poezii despre dor

Cuvântul

Cuvântu-îi cărămida ce zideşte
O admirabilă, romantică poveste
De dragoste, o dramă sau o tragedie,
Spusă-n versuri într-o poezie
Sau în alte opere de artă care fac
Din astă lume, una cultă şi deşteaptă.

Cuvăntu-i temelia unei naţii,
Păzit cu străşnicie de multe generaţii,
Ca el să nu fie vitregit şi alterat
De ce-i temuţi, de care din istorie ştim
Că au încercat ca noi să nu mai fim.

Cuvântu-i demn şi sacru legământ,
Între oameni şi pământul în care ei s-au născut,
Şi-au dus viaţa, au trăit bine sau chinuit,
Pune un umăr la greu când neamul este încercat
Şi dovada oricând şi pentru oricine devine
Că-a a lui sorginte de la Decebal vine.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Ganea (6 octombrie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre învăţătură, poezii despre voce, poezii despre versuri, poezii despre tragedie, poezii despre sinceritate sau Ne poţi propune o poezie de dragoste?

Cuvântul

am scrijelit lemnul fierbinte
cu patima trupului
mă aşteptai sub aripa crucii
cu o lumânare
suspinul tău plângea în noaptea tăcută
eram o amintire de o zi
o primăvară sosită prea devreme
o punte peste o lacrimă arzând
un strop de rouă în arşiţa lumii
un cuvânt la poarta sufletului

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre trup şi suflet, poezii despre primăvară, poezii despre noapte, poezii despre lumânări sau poezii despre lemn

Rosebud.poem autist

visasem să scriu un poem autist
trecutul trebuia desfiinţat &nopţile bacoviene
copleşind teribilul suflet din adâncuri
nu mă lăsasem &nu voiai să rostesc cuvântul
enigma care înfăşura lumea ori mai îndeaproape lumile
în care caiii sălbateci ai vidului îţi hrănesc iluziile
pocnind din bici încerci să adormi reducând aproape la absurd
întâmplările fericite ori în care ai visat să fii fericit raza oaza beduină
imensitatea pustiului putând fi numărată fir de nisip după fir de nisip
acesta e viitorul prinţ al vremelniciei rosteşte cuvântul şi nu muri
sub mâini de nisip sufletul devine infinit djini îl conduc la trap
propunând o nouă mistică şi desăvârşire însă nu rosti cuvântul
ultima clipă ultima strigare aidoma lui rosebud îţi zic nu te pregăti
de moarte pe maluri de râu treci mai departe într-un poem ale cărui morfeme
transcend timpul & spaţiul virtual dintre mine & oricine altcineva angajat
în mistica sublimului în desăvărşita singurătate a strigătului de om viu
răspunsul depăşeşte fantezia şi aşază lucrurile faptele & întâmplările
nevoii de cifra doi abstracţiune a frumuseţii pierdute & a inocenţei
însă tu nu rosti cuvântul decât în tăcere singura ta armă devine epicul
ascuţit ca mii de săbii iluminând deşertul dintre tine şi tine dintre sine