Toate rezultatele despre joc de cuvinte, pagina 27
Cuvânt către voi
am smuls gândurile din sufletul meu
au zburat către voi
le-ați primit cu sufletul deschis
din ele s-au născut poezii
m-am dezbrăcat de cuvinte, le-am dăruit vouă
m-ați învelit apoi cu sufletul vostru
m-ați mângâiat cu duioase cuvinte
atunci am înțeles că am găsit calea
sunt fericit, gândurile, cuvintele mele trăiesc
sunt purtate de voi mai departe
vă mulțumesc oameni frumoși
vă iubesc
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani, Femeie!
poetul o îmbracă în cuvinte,
în flori,
în simboluri,
apoi o plimbă
prin lumea lui imaginară.
cerul atârnă deasupra lor
ca un fagure imens
în care stelele eclozează.
o îmbrățișează,
da, o îmbrățișează
dar ea are copii de născut,
semințe de pus la încolțit,
apa de dat în clocot,
pământul de afânat,
viața de luat la picior,
aerul puternic al fiecarei zile
de tras în piept.
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Disperare
Câte cineva închide ochii
și-și amintește răsăritul,
și pescărușii, și marea.
Câte cineva mai vede
un asfințit.
Câte cineva
asfințește.
Părul nostru se hrănește
cu gândurile noastre.
Fără îndoială,
Poetul
e om străvechi
și ascunde multe gânduri
și multe taine
în pâcla deasă a pletelor sale.
[...] Citește tot
poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metafora
Stau gândurile toate la un loc
privind metafora din poezie,
repusă de poet în strai baroc
în clipele de-adâncă frenezie.
Orfană-ntre cuvinte fără sens,
întinsă, parcă, pe o nicovală,
metafora, cu conținutul dens,
în strofă se așază cu sfială.
Și împletind silabele duios,
în legături croite cu migală,
repune versu-n strai misterios
să-i dea dorită aură astrală.
Eu mă îmbăt în universul său
cu magice tablouri de cuvinte,
rămase-n poezii ca un ecou
pe reverii de-aducere aminte.
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cifre
unu
doi
prea mult;
cuvinte fără rost,
gânduri amestecate
amalgam
aiurea
doi
unu
prea puțin,
fără cuvinte
fără gânduri
descompunere
aiurea
și unu
și doi
și doi
și unu
mult
puțin
întind o mână
o prinde mâna ta
două mâini
[...] Citește tot
poezie de Elena Dumitrescu
Adăugat de Carmen Iosipa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte înghețate
mestec cuvinte înghețate
se scufundă o lume fără urme de înger
speranța anihilată plutea în spațiu
ora vopsită anestezia timpul
golul clipelor se umplea fără rod
eram sub o stea căzătoare
coroana de lumină de pe frunte a devenit umilă
s-a dezumflat starea aceea de legendă frumoasă
erai o Medee
seninul plecării a pornit din albastru
cuvintele au făcut scut suspendând ceața
pe mâna celor meschini a rămas un mâine tulbure
descoperit de umbre
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La groapa de cuvinte
Tinerii cu stele bătrâne
în cioc
se privesc și nu le pasă
cum moartea în pantofi cu toc
dansează la coasă...
Nu e nimeni peste nimeni
nici un glas în colțul gurii
Nici un gram de urs nu crește
peste fructele pădurii
Nici o râmă să se lase
în pictura unui graur
nici un șoarece-i reziste
șarpelui venin de aur.
Așadar și prin urmare
mulți au luat-o înainte
și-o grămadă înapoi
peste groapa de cuvinte
scotocim noi între noi...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna clipelor solemne
Mai cântă-mi, iubito, cuvinte,
Mai spune-mi povestea de iarnă
Cu albul de-afară ce minte
Că vrea peste noi să se-aștearnă.
Ne-nvăluie clipe solemne,
Ne-așteaptă paharele pline,
Cabana e caldă, iar lemne
Avem cât să ardem destine.
Și poate că-n focul ce arde
Vom pune și timpul din urmă
Cu nopți adormite-n mansarde
Și zile-nșirate în turmă.
Îmi place lumina difuză
Prin care îmi cântă cuvinte
O iarnă-n povestea confuză
Cu vin din aduceri aminte.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Supliciul revederii tale
Citeam cuvinte împreună
te-am recunoscut de-atunci
de-atunci de la ultima noastră întâlnire
de-atunci dinainte de noi de acum
de-atunci de când am inventat iubirea
te iubesc în limita literelor
care pot forma o infinitate de cuvinte
îți decupez privirea și
mi-o cos pe încheietura mâinii
pentru a scrie poezii...
pătrunzi pe holul prelung
răpit în fiecare privire
de infinitatea iubirii mele
de fiecare dată când te văd
te reflecți în pupila mea
asta înseamnă că te port în mine?
poezie de Mălina Elena Grigoriță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne vom sfinți prin cuvinte
Cu dragoste vom atinge veșnicia nepromisă
Și vom culege flori de suflet fericit
Noi suntem adierea nopții în lumina lumânării vii
Vom ajunge la un consens al vieții
Și vom străbate fiecare clepsidră a timpului
Cu lacrimi de cerneală pe o cutie veche
Lumina este cea ce ne va cununa cu lauri
Lumina este singura cale spre Divin
Numai crezând în lumină, vom fi îngeri
Numai visând la cele sfinte
Ne vom sfinți prin cuvinte.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!