Poezii despre sun tzu munti, pagina 26
I
Fără de moarte m-ai făcut, asemeni bucuriei tale.
Vasul acesta plăpând tu îl golești iarăși și iarăși și necontenit îl umpli cu viață neîncepută.
Flautul acesta mic de trestie l-ai purtat peste munți și văi și din el ai izvodit cântece nepieritoare.
La atingerea nemuritoare a mâinilor tale, inima ea firavă își pierde țărmurile în bucurie și naște cuvântul de negrăit.
Prin mâinile mele nevrednice îmi vin nesfârșitele tale daruri.
Vârstele trec și tu torni mereu, și încă să umpli mai este loc.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Gitanjali (1912)
Adăugat de Carmen Manuela Măcelaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Planeta albastră
Mă-ntrebam și eu, ce este
O planetă! E poveste!
Am să îți explic și ție.
Din Mica Enciclopedie
Am citit și am aflat
Că pământul nu e lat.
E rotund, o bilă mare,
Se încălzește de la soare.
Peste tot trăiesc copii
Veseli și spun poezii.
Una am învățat și eu
Și nu este deloc greu:
"Dragi copii, și mici și mari
Haideți să fim gospodari!
Să-ngrijim și pom și floare
S-ocrotim păsări, izvoare,
Munți și mare și pădure
Tot ce e frumos în lume.
Să iubim planeta noastră,
Minunata floare albastră!"
poezie de Ilinca Neacșu
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea de sus
Când zbori, pe culmile iubirii,
Mai sus de munți, mai sus de brazi,
Nu-i pune umbre fericirii,
Nu te gândi că ai să cazi!
Privește dincolo de norii
Ce-ți ies în cale din senin,
Căci ei, pe cer, sunt călătorii
Spre alte zări, c-un alt destin!
În zborul tău, privește drept,
E o alegere, e-a ta,
Urmează-i sfatul înțelept
Când inima ți-l poate da!.
Nu-i asculta pe cei ce-ți spun
Că-ți va fi greu, că vei cădea!
E, poate, lucrul cel mai bun
Să fii mai sus de lumea ta.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec
Eu prezent, tu viitor
Eu un nor și tu un dor.
Eu un sunet surd în ceață,
Tu lumină și speranță.
Eu un spasm și-o încleștare,
Tu o muză ce-mi apare.
Eu un gând purtat de vânt,
Tu un înger pe pământ.
În raza ta eu simt iubire,
Tu ce atingi devine fericire.
Vino, și stinge al meu timp finit,
Și du-mă din prezent, în infinit!
Vom merge impreună pe cărări,
Fără timp, din zări în zări,
Vom fi munți, vom fi-nălțimi,
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (14 martie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Broască ori șarpe?
Broască ori șarpe?
Șarpele înghite broasca.
Labe și pene sar pe
rânișul apelor. Un vas ca
o nălucă vâslește la deal.
De ce-o fi mergând mai repede râul
decât un cal?
Corăbii prin grâul
undelor pleacă la carnaval.
Pleacă de-a dura dealurile cu totul.
Păsările forfoteau pe botul
continentul, seara.
Culorile umplură cerul cu făpturi
bosumflate cum e ceara
dată în clocot. Iei sau furi
din fugă o mână de munți, iar pe
umerii lumii coboară o mască.
Șarpe ori șarpe?
Broasca iese din șarpe.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Doamne, Tu, stăpân al lumii,
Ce lumină-mi dăruiești,
Sufletul ce l-ai sădit,
De păcat mi-l ocrotești!
Strâns în lanțuri ruginite,
De picioare și de gât,
Eu cobor prin munți și dealuri
La o piatră de mormânt.
Fumul de la lumânări
Pătrunde prin văi adânci,
Iar mireasma de tămâie
Se înalță printre cruci.
Sângele curge șiroaie
După mine, pe potecă,
Dangătul de clopot spart
Răsună în biserică.
Mă întorc, privesc în urmă
[...] Citește tot
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am regăsit
m-am regăsit într-un final
aceeași doină din caval
ce-a coborât demult din munți
cu pașii umezi și desculți.
m-am regăsit în fir de iarbă
în ochii tăi ce stau să cadă
pe trupul meu incins de vară
scăldat în râul de la moară
m-am regăsit intr-un târziu
în bobul spicului de grâu
în macii înfloriți in luncă
și-n raza soarelui ce urcă
tot mai aprinsă spre zenit
și-apoi coboară-n asfințit.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet
Precum lumina unui singur soare
Prin lumea 'ntreagă-și răspândește focul,
Chemând la viață nouă pe tot locul
Puterea cea'n etern renăscătoare,
Se luptă 'n veci prin nori să se strecoare
Și' n văi și munți și 'n codrii vezi tu jocul
Lucorii ei ce-aduce iar norocul
Bogatei toamne-a-tot-dăruitoare:
Un suflet mare tot așa învie
Cu sfântu-i foc ce 'n juru-i răspândește
Pe cei ce stau pierduți în letargie,
Nu vrea să facă robi și nu orbește,
Că el e creator nici el nu știe,
Dar singur Domn el totul stăpânește.
sonet de Carmen Sylva din Cântece și sonete
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Norii
Imagini ce se încheagă în orice clipă,
Balauri ce aruncă foc pe nări,
Diavoli și umbre-aleargă în depărtări
Când cosânzene încet se înfiripă...
Schimbări ciudate ce se fac în pripă,
Înalții munți devin întinse mări,
Sunt trenuri care-opresc o clipă în gări
Și ape ce se scurg întru risipă...
Un moș cu plete pare-al meu bunic
Zâmbind de-acolo unde-i dus, departe,
O vrăjitoare ceartă un pitic,
Iar o bătrână o pâine în patru-o împarte,
File de poveste de când eram mic,
Norii mi le-arată, rupte dintr-o carte.
poezie de Petre Gigea-Gorun din Căldura vieții (1978)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Punct explodat
Te pierzi de tine și îți faci cu mâna.
Natura ta se-ntoarce în natură.
Pe rând ești casă, prag și bătătură,
Ești ziua, luna, anul, săptămâna.
Și ochii, aparate de sudură,
Cu fulgere de gura ta prind luna,
Cucuta-i dulce, dulce-i mătrăguna
Și mângâierea frunții e arsura.
Dezintegrat în picuri și scântei,
Ești boarea văii, valul și busola.
Te-agăți de munți, cu brazii, și ești stei.
C-un curcubeu ții cerului cupola...
Și-n jurul tău tot crește-aureola,
Ca o explozie de Dumnezeu.
sonet de Marin Sorescu din Ecuatorul și polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!