citat+joaca

Tanu

Tanu i-un motan cuminte,
Şi-i atât de curat,
C-are voie să se culce
Chiar cu pernele din pat.

Ilenuţa îl iubeşte
Şi se joacă mult cu el,
Astăzi însă-i supărată,
Nu l-a mângâiat de fel!...

"Miau!"... o-mbie din fereastră,
Dar fetiţa stă pe loc:
- Taci, măi Tanule, că mie
Nu-mi mai vine să mă joc!...

- Ce-ai păţit?...
- Nimic, dar mama
Aşa aspru m-a certat!

- I-ai greşit ceva?

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea nu ştia

Ea nu ştia să potrivească cheia,
În chestii foarte simple se-ncurca,
Nu ştiu de ce? poate aşa-i femeia?
A vrut s-o potrivească şi pe-a mea.

Ea nu ştia... cu cheia ce să facă,
De săptămâni o ţine în vitrină,
Cu cheia asta, însă, nu-i de joacă,
I-a mea şi n-are-o pată de rugină.

Ea nu ştia... că-i cheia împăcării
Şi-n broască de o bagi, o răsuceşti,
O fi ajuns la limita răbdării,
Fără de cheie... nu poţi să iubeşti.

Ea nu ştia de ce mereu vibrează,
Dar îi plăcea sărutului s-o dea,
Cheia aceasta-i tot ce mai contează
Şi-am fost de-acord, s-o ţină numai... EA.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiburi de cuci

Priveşte! e vremea nebunilor mov
Ce joacă pe deget speranţa, şi-o vând.
Credinţa lăsată moştenire de Iov
S-a pierdut în neguri voite de gând...

Azi la loc de cinste-i minciuna şi banul,
Respectu-i al celui văzut în oglindă,
Lovit de nevoi rămâne sărmanul
O clipă de bine abia de-o să prindă...

Cuvântul se-mbracă în haine de gală
Ca o nucă lipsită de miez. Pe uluci
Vezi salbatic curcubeul cum zboară
Tăcut, ca iubirea prin cuiburi de cuci...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căţeluş ţi-e gândul...

Pe la geamuri, vântul şuieră ca şerpii
Încolăciţi la soare vara-n firul ierbii.

Joacă focu-n sobe cu încinse limbi
Căţeluş ţi-e gândul ce de zgardă-l plimbi...

Şi, deodată afli, că-i AJUNUL, vin colindători
Ce ne roagă să fim buni măcar până-n zori.

Privind melancolic focul, cel lipsit de vână,
Constaţi că eşti singur doar cu zgarda-n mână.

Gându' a luat-o aiurea ca un cal la trap
Contra insomniei, deschizi noptiera şi înghiţi un hap.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezire

Port pe frunte crenele de gânduri nerostite
Haina lunii noaptea o dezbracă
Din nou mă-ndrept spre malul cu ispite
Iarăşi joc aceeaşi veche joacă.

Arunc cu amintiri, fac cercuri mari în apă
Păsări zburătăcesc pe zare a perechi
Vântul subţirel prefiră rosturi, parcă sapă
Un nou făgaş de rime prin urechi.

Se dezghioacă mugurii în plete vii pe ram
Poate este floare, poate este frunză
Incertitudinile înfrunzesc un dram
La trezirea somnului din om confuză.

poezie de Mariana Tanase
Adăugat de Denisa Mitru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomnia

Ca în fiecare vară, insomnia
Invadează-n forţă România.
Şi pe mine recent m-a lovit
Deloc nu am mai dormit.
Nopţile sunt un real calvar,
Timpul simt, trece-n zadar.
Iar când pun capul pe pernă
Vin mulţi tânţari în "scenă".
Cu multă determinare şi tact
Joaca exemplar în al lor act.
Încep şi-o "superbă simfonie",
Noaptea devine-o nebunie.
Şi poate părea cam ciudat,
Dar oare-o fac intenţionat?

În orice caz, sunt insomniac,
Oare găsesc eficientul leac?

poezie de Alina-Georgiana Drosu (11 iulie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moment de linişte

O noapte luminată cu stele mii şi mii
Te fascinează-ndată, ca joaca pe copii.
Şi vezi pe cer cum luna, sfioasă se arată
Şi în tăcerea nopţii, mireasma te îmbată.

Este un iz puternic al florilor zglobii
Ce stau pe malul bălţii, aflată vizavi.
Şi pe neaşteptate, din calmul nesfârşit
Răsun-o voce caldă ; vocea de răsărit.

Îndată tot văzduhul se umple de culori
Şi-ncepe ca să cânte mulţimea dintr-un stol.
Şi fuge luna, fuge; se zbate să se-ascundă
Căci în curând pe cer un soare o s-ajungă.

poezie de Ramona Kovacs (2002)
Adăugat de Ramona Kovacs
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moment de linişte

O noapte luminată cu stele mii şi mii
Te fascinează-ndată, ca joaca pe copii.
Şi vezi pe cer cum luna, sfioasă se arată
Şi în tăcerea nopţii, mireasma te îmbată.

Este un iz puternic al florilor zglobii
Ce stau pe malul bălţii, aflată vizavi.
Şi pe neaşteptate, din calmul nesfârşit
Răsun-o voce caldă ; vocea de răsărit.

Îndată tot văzduhul se umple de culori
Şi-ncepe ca să cânte mulţimea dintr-un stol.
Şi fuge luna, fuge; se zbate să se-ascundă
Căci în curând pe cer un soare o s-ajungă.

poezie de Ramona Kovacs
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel anonim bolivian (în traducere imaginară)

D-lui Cristi Cheşca

Lângă lacul Titicaca,
Tu visând, eu stând de pază,
Iscodeam după amiază,
Ca să nu-mi dispară vaca.

Mirosea a stuf baraca
Şi-ţi cădea pe sâni o rază,
Lângă lacul Titicaca,
Tu visând, eu stând de pază.

Când bătu, în seară, toaca,
Printr-o lungă parafrază,
Te-am sculat în prima fază
Cu-n pupic, să-ncepem joaca,
Lângă lacul Titicaca...

rondel de Constantin Deneş din Nehoiu... vă zâmbeşte!
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproş

Divulgă-mă iubire, căci nu mai cred în tine,
Separă – mă de toate în cele patru puncte,
Şi lasă să ne spele cu lacrimi cristaline
Imaginile vremii – dorinţele defuncte.

O, tu, iubire arsă, şi arsă rău de soare,
Tu nu mai ai raţiune, tu nu te mai amesteci,
Mă laşi în frig la umbră, nădejdea-n mine moare
Şi mă curtează ura pe care tu o mesteci.

În câmp deschis e jocul, e jocul de cuvinte,
Şi patima-nfruntării din dragostea carnală,
Dar cât e ea de joacă în plus mă mai şi minte;

Zadarnică – aşteptare, săgeata cea banală
Mi – e destinată dară, înfiptă prin morminte.

poezie de Vasile Zamolxeanu (29 septembrie 2010)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!