Poezii despre citat joaca, pagina 23
Improvizații o ședință a Curții Supreme de Justiție
LORDUL AVOCAT
Strângând foile acidului discurs în mână,
A tot somat, lansând fel de fel de-aluzii,
Până când a găsit, cu declamatoare râvnă,
Argumentul, un citat ținând loc de concluzii:
L-a găbjit, l-a mirosit și l-a-nfipt, nene,-n fața ta,
Cu aerul că n-o face să tragă pe sfoară blegii;
Iar tot ce bunul lui simț deloc nu percepea,
A bălmajit, nene, recitând din cartea legii.
MR. ERSKINE
Harry a-ncremenit de groază, se-nțelege,
Și-atunci a ridicat mâna luând cuvântul;
Decanul grijuliu chiar părea a înțelege,
Că din altă parte-ar fi trebuit să bată vântul:
[...] Citește tot
poezie clasică de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet pustiu
Subit mă încearcă tristețea, nu știu
De-s singur în barcă... cu suflet pustiu!
Tristețea-i o glumă ce-mi joacă, azi, festa!
Cu valul în spume mă-ncearcă tempesta.
M-acoperă valul cu clăbuc până-n piept
O! de-aș nimeri malul spre care mă-ndrept.
Presimt că mă-ncearcă și moartea, azi știu,
Că-s singur în barcă... cu suflet pustiu!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de iubire nouă
la ușa metalică pun trandafirii
în apa ulciorului legăn notele
și aștept sărutul tău recompensă
ne imaginăm că suntem în pat
mă iubești și tu târziu stai
în îmbrățișarea ilogică de toate
nopțile ne iubim oricum am decis
privesc încruntat umbrele săracele
te-nconjoară în joacă te învelesc
într-un târziu deschizi ușa în silă
o faci numai astăzi și zâmbești
ironic observi trandafirii adevărați
accepți bărbatul mărunt cu luciri
albastre în ochii unui perdant
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina verde
Ca-ntr-o joacă, roteam
brațele ferigii
peste armura-ți închipuită.
De departe, cuvintele tale alunecau
precum melcii
dintr-un timp amăgit.
Împrejur, ghiceam cu ușurință
spasmul siluetelor de fosfor
urmând-ne în noapte.
Fermecător,
pe umerii noștri dezgoliți
se clatină o lumină verde,
tulburătoare.
Cine se mai recunoaște oare-n trecut,
iubind?
[...] Citește tot
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ofilire
Se joacă toamna-n felul său,
cu raze dulci de soare,
mă-ntreabă dacă-mi pare rău
c-a ofilit o floare.
Mă uit la ea, și îi zâmbesc,
și-i spun că nu îmi pasă,
că, și-ofilită dacă e,
o floare-i tot frumoasă.
E-adevărat, parfumu-i piere,
culoarea s-a schimbat.
Sămânța-i este renviere
într-un boboc curat.
Răsare fraged, înflorește,
e-al fluturilor rai
și-o altă toamnă-l ofilește...
A fost copil, în mai...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O lecție de istorie
Pe drept cuvânt, e prea revoltător,
Cu mult sub demnitatea omenească,
O-ntreagă nație să se spetească
Spre îmbuibarea unui dictator!
Năpasta nu putea să dăinuiască,
Iar într-o zi destoinicul popor
Scăpă de-acel infam conducător
În manieră frustă, românească...
Stăpân de-acum pe-avere și destin
În singulara lui DEMOCRAȚIE,
Norodul prăznuiește un festin
Și cântă, joacă, plin de bucurie
Că-n loc de-un singur despot carpatin
Sunt astăzi între-o sută și o mie!
sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lipsa gravitației lacrimile sunt perfecte
și tu știi asta
mi-ai văzut durerile înălțându-se straniu
spre dincolo
.........................................
aici chiar nu contează cum se desenează lumile
nici cine se ocupă cu îmbinarea culorilor
.........................................
atât timp cât pot privi răsăritul ca pe o joacă
îmi văd de șotron
sar coarda
încalec norii albi
ca pe niște pur sânge arabi
din dună-n dună până în lună
apoi
sătul de atâta țopăit
între două înfloriri de cactus
ridic piramide
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutu-i trecător
S-au dus în ploi adânci - mistere
Și luna joacă în iarbă ca floarea soarelui
Pe lunci se mistuie ca focul vetrei, fără pară
Gândul așezând tăcerea unor pietre și liniște
Îmi fură somnul meduzele solare
S-au topit și gustul de gutui s-a stins în calendare,
Despărțind apa de mit
Cerească-i doar iubirea
Sărutu-i trecător
Cenușă-i amintirea
În zbor, doar stelele au nemurirea
Covor de iarbă verde.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru ochii tai rapit-ai...
Pentru ochii tăi răpit-ai
Foc din stele și din soare,
Pentru buza ta furat-ai
De la roz a ei coloare.
Gingășia, frăgezimea
Ce se joacă pe-al tău sîn,
E plăcută, dar furată,
Ai furat-o de pe crin.
Rîsul, nevinovăția
De la îngeri le-ai furat.
Ai răpit tot ce-a fost farmec
Din seninul nepătat.
Glasul tău de privighetoare,
Glasul mierlei mult plăcut
L-ai răpi și cînți cu dînsul,
Ș-a rămas codrul tăcut.
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Vlahuță
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce i-aș spune...
Îmi geme-ntr-una-n ziuă inimioara,
Iar vocea ta trăiește-n mintea mea.
Un dor iar mă cuprinde când se lasă seara
Și când mă sărută raze reci de stea.
Aștept tu ca un înger să cobori în noapte,
Să nu mai pleci lăsându-mi un amar...
Dar inima mai tare și îmi bate,
Căci în zadar aștept când nu apari.
Privirea ta poate doar se joacă,
Nici nu gândești că-mi place stilul tău...
Dar ce i-aș spune inimii să tacă
Fiindcă geme zilnic și mi-e greu???
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!