aurora

Culcuş de Rai

Primăvară iar te-aduni
Din luturi şi urâciuni,
Geruri aspre şi vântoase
Aprige şi spăimântoase,
Munţi de alb şi tremurici;
Punând verde peste frici.

Iar te salţi din sol şi-ţi speli
Chipu-n cânt de primăveri,
În trei ape limpezite;
Calci cărări bătătorite,
Miroşi frezii şi-o lalea,
Să fii gingaşă ca ea.

Şi de când te-ai primenit,
Razele te-au rumenit,
Ţi-au zvântat şi trena lungă.
Iarba-n tălpi să te împungă,
Ca să-mi faci culcuş de Rai,
Din ce poţi şi din ce ai.

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii

Albaştri sau negri iubind fierbinte,
Ochi nenumăraţi priveau zorii de zi,
Azi tainic dorm în adâncul din morminte
Dar soarele răsare, fie ce o fi.

Plăceri scufundate-n tainicul păcat
Nopţii, tribut peste zi ei au arvunit.
Şi-acum lucesc stele pe ceru-ndoliat,
Sub pleoape umbre se-adună la zenit.

O, nu, să-şi fi pierdut irisul privirea?
De-ajuns, acest lucru nu e cu putinţă!
S-a reîntors în el căutând sclipirea
Sufletului, invizibila fiinţă.

Şi asemeni unor căzătoare astre,
Trecând de noi, rămân doar celeste spaţii,
Pleoapele se-nchid în apusuri albastre,
Ochii nu mor, dorm în alte constelaţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Sully Prudhomme, traducere de Ramona Müller
Adăugat de Ramona Müller
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colastru de zâmbet

Demnitatea-ţi este
Neasemuită mireasmă
Cu feerie de fantasmă..
Şi ţine minte, nu e poveste

Femeie, căci îngeri-n arcade
Cu aripile o să aplaude
Misterul tău nedescoperit
Decât de un suflet primenit

Să-ţi fie giulgiu purpuriu
În ploi, ierni şi furtuni
Aprins cu focul inimii
În voalul tău străveziu

Înstelat, sclipind în bătăi
Pulsaţii quasare letale
Întunericului în văpăi
În fuior, părând de petale

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce burduşit e Raiul

Ce-nghesuială mare la porţile din Rai,
Când suflete în chinuri s-au dus fără alai!
E colaps printre lacrimi, nici lumânări nu sunt,
E criză-n rugăciune, e gol lăcaşul sfânt.

Avem mâhniri prelungi şi ambulanţe multe,
Poliţie, Armată... şi spor în minţi inculte
Care sfidează legea mergând pe bulevard
Cu chipul lustruit de cremă şi de fard...

Eu croşetez tămâie în cămăruţa mea,
Să o ofer bătrânei care încet jelea
O poză înrămată, a fiului iubit,
Ce a plecat în UE şi n-a mai revenit.

Am tresărit când SMURD-ul dansa peste asfalt,
Că a salvat o viaţă... iar păsări din înalt
Aplaudau frenetic din aripi, triluiau,
Iar când priveau spre Terra, pe semeni, jeluiau...

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un dor

O curgere a vieţii e un suspin de dor
Iubire şi cântec, un suflet în zbor
Privire duioasă şi adiere divină
O taină mirare din sfânta grădină.

Ce mare mister se ascunde în tine,
De te întrebi întruna, creştine,
Dacă totul e abur, o undă, un vis,
Dacă există aievea acel paradis?

De ce te prosteşti în banale himere
În lucruri vulgare şi efemere?
De ce crezi că totul e pură avere
Pe care nimeni în veci n-o va cere?

De ce crezi mereu că aici e esenţa
Şi nu vrei deloc să observi diferenţa
Când, de fapt, tocmai Sus e secretul
Şi tu ştii foarte clar că acolo-i concretul?

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decor de iarnă

Pastel

Alb covor, întins şi rece.
Iepuraşu-n goană trece,
Cu urechile ciulite,
Şi lăbuţele zdrelite,
Să întreacă vifor aspru,
Care a făcut dezastru.

S-a dus în rostogolire,
Blană în mototolire;
Şi-a intrat sub straturi dalbe,
Şi-o să facă şapte jalbe,
Către An, căci iarna-i dură,
N-are milă, nici căldură.

Ursul s-a sucit pe-o parte,
Trăgând plapuma la spate.
Sforăie în hibernare,
Nicio grijă nu mai are,

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe geana primăverii

De sub deal un ochi de soare,
Se deschide în oranj,
Şi cu: "Scuze de deranj..."
Se înalţă-n lungi picioare.

Zarzărul gătit în floare,
Varsă zărilor parfum,
Vântul plictisit în drum
N-are chef şi nici vigoare.

Amorţit, şchiopând ca moşul,
Roşu-n creastă şi codat,
Cu un cânt a explodat
Pe un leaţ, în zori, cocoşul!

Sare iedul, iar mieluţul
Să nu fie mai prejos,
Mehehe! melodios,
Ţup! şi Ruţul, măgăruţul.

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jardin du Luxembourg

Plutea aromitoare suflarea primăverii
Prin frunzătura-naltă din vechiul Luxemburg;
Era în clipa-n care nu ştii sub vraja serii
De vine aurora din nou, sau de-i amurg...

Zburară porumbieii din paltini. În surdină
Şoptea tânguitoare Fântâna Medicis. —
În cea mai minunată şi clasică grădină
Ce-a înflorit vreodată sub cerul larg deschis,

Când zgomotul cetăţii, vuind prelung, ca marea
Ce-şi urcă-n echinoxuri puternicul talaz,
Rostogolit departe pieri cu depărtarea,
Se strecură prin ramuri un liniştit obraz...

Ne-nvăluia Selene cu farmecul zăpezii.
De ce, pe când o lună de gheaţă ne privea,
Te-am revăzut ca-n clipa iernatică a străzii
Mai aibă ca o nalbă prin fluturii de nea?

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pillat din Eternităţi de-o clipă
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Irevocabil

Irevocabil este timpul ce-a măcinat ca apa-n stânci,
Copilăria, tinereţea, şi-au sângerat prin răni adânci,
Strivite-n tălpile barbare ce-au însurit de timpuriu,
Şi n-are cine-mi coase rana, baremi din suflet, vraci nu ştiu...

Irevocabil e cuvântul ce a rănit plin de cruzime,
Rămâne-nfipt ca şi pumnalul ce a pătruns în profunzime,
Irevocabil ca şi câmpul pleoştit într-un Brumar beteag,
Ca fumul sur care se-nalţă dintr-un bătrân şi ars hogeag...

Irevocabil e şi visul ce a murit înăbuşit,
În timp ce se năştea în ţipăt, de-o ursitoare rea, năşit,
S-a zvârcolit până-n apus s-agaţe firul fin al vieţii,
Însă nimic nu l-a salvat... şi-i şterg o lacrimă tristeţii.

Irevocabile sunt multe, şi nedreptăţi fără recurs,
Irevocabil e pizmaşul şi-al său venin care s-a scurs...

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă-n freamătul pădurii

Paşii mei miros a verde, a străfunduri de pădure,
Şi-aş rămâne-n primăvară pe sub poalele-i obscure,
Să mă-mbăt cu glăsuirea păsărilor cântătoare,
Să mă spăl cu roua rece şi să mă usuc la soare.

Şi-n desimea neatinsă de securile hulpave,
Mângâi scoarţa crăpăcioasă fredonând domol octave,
Ascult freamătul când boarea trece prin frunzişul care
Îşi mai schimbă din nuaţă cerând ploi spre vindecare.

Calc uşor ca să nu sperii nicio gâză adormită,
Şi să nu strivesc absurdă, melci, gândaci sau vreo termită,
Urmăresc o veveriţă cum se zbenguie-n şiroaie,
Şi-aş sălta pădurea-n braţe de-ar veni apa-n puhoaie.

Cade ploaia, bate vântul şi apleacă în vocale
Ramuri care strigă-n verde versurile-mi muzicale.

sonet de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!