Poezii despre compunere despre toamna, pagina 23
Upanișad sau Tratat despre echivalențe
Frunzele în ramuri? Prizoniere.
Libere să freamăte? Părere.
Liberă e frunza doar spre toamnă;
Libertatea clipei o condamnă
La căderea liberă, pe drumul
Consumat înspre pământ și tumul.
De iluzii, veșted se desparte
Liberă o clipă,-n zbor: în moarte.
poezie celebră de Romulus Vulpescu (1964)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ale toamnei...
Nicio Toamnă nu e Toamnă,
Dacă nu-i darnică doamnă.
Nici frunza nu-i ruginie,
Dacă Toamna nu-i în vie.
Nici vântul nu-I arătos,
De nu mătură stufos.
Nici cerul n-are suspin,
Fără al păsărilor chin.
Nici omul nu-i bucuros,
Fără roade cu folos.
Nici dragostea nu-i romanță,
Când se cântă la distanță
Și-i lipsită de roșeață.
poezie de Valeria Mahok (6 noiembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă, iată!
Copacii-s dezbrăcați de frunze...
Dantele arămii, în zare
Se unduiesc. Și stau ascunse
În nori, petalele de soare.
De-o vreme plouă mocănește,
Cum spun bătrânii... Și e frig!
Prin șerpuielnice ferestre,
Privesc născându-se alt chip.
Un anotimp ridat... Pomada
De brumă l-a îmbătrânit.
De vÎnt, iar scârțâie portița
Și-n sobă focul s-a-ntețit.
S-a-ntunecat, deși-i devreme...
Tristețea-n valuri se coboară
Și ploaia-n valuri reci își cerne
Putrede umbre de aramă.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Erezia ultimului tren
Câte lucruri Doamne mă-nconjoară și habar
n-am dacă îmi folosește vreunul la ceva hai
dragoste spune-mi totul despre lume despre
sufletul meu in(di)vizibil de când mă tot pregă
tesc să-l vizitez am învățat câte ceva despre
paradisul pierdut despre inima ce stă la pândă
în pieptul întunericului despre moartea care
mi-a citit toate mesajele de pe cotoarele
aripilor
hai pe locuri fiți gata
FOOOC
poezie de Costel Zăgan din Erezii second hand (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paspartu de toamnă
E iarăși toamnă, toamnă pe pământ
Și ți-aș împacheta din nou un gând
Dar plouă molcom, plouă literar
Că multe-aș vrea, cu ochii-n felinar.
Mi-ascunde ceața zorii luminoși
Oamenii-s triști, chiar dacă sunt frumoși
Soarele-n du-te/vino pe pământ
Mai mult se-ascunde, bântuit de vânt.
Amieze blânde plămădesc meniri
Îngălbenitelor hirotoniri
Simt vremea arămiului livresc
Cu ceai de tei și-un tainic: Te iubesc.
În asfințit am antamat trăiri
Cu iz de inimă și amintiri
Cu-accelerări de puls și șoapte-adânci
Ce-mi par un veac din clipele de-atunci.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploi
Ploi de toamnă lungi și grele,
Ploi de toamnă, plâns de stele,
Ploi de frunze pe cărare...
Ploi în inimi și pe vale...
Vânturi reci, pustie toamnă!
Ne-aduci ploaie de aramă
Și gutui împarfumate...
Ne aduci tăcere, noapte...
Foc în sobă, plâns pe drumuri,
Aripi de vrăjite fumuri,
Umbre de dureri și șoapte,
Noapte, noapte, noapte, noapte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o zi de toamnă
Într-o zi de toamnă
Te-a am văzut pe tine,
Frumoasă doamnă,
Într-o rochie albă cu dantele,
O, tu iubirea vieții mele!
N-o să uit niciodată
Clipa aceea fermecată,
Era ca într-o poveste
Care a fost și nu mai este.
Frunzele foșneau ușor
Sub al tău gingaș picior,
Sub al tău mers de căprioară,
Tu, neprețuita mea comoară!
Inima de dor îmi era plină
În acea zi de toamnă
Caldă și senină,
Îmi părea că-i primăvară,
[...] Citește tot
poezie de Vladimir Potlog (20 octombrie 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bulevardele KGB
să scriu, să... despre viitor!
nu pentru că ar exista
dar despre viitor a scris și nichita
el spunea
despre ceva cu stele-atele
pentru planetele rupte-n sisteme
solare de răhățel (?!) el
glumea la o sticlă
de vodcă stelară despre rusia. o
riginea sa de român de
la ploiești din siberia
îl ajuta ca pe orb
să treacă bulevardele kgb
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când dimineața de toamnă e cețoasă
trag de comoditate și de mine
e greu s-o iau de la-nceput în fiecare dimineață
e sfârșit de toamnă și ceață groasă s-o tai în felii
privesc afară
uite îmi acord acest timp/ un exercițiu de concentrare
nimic mai mult/ pricep
nebuloasa
nu are nicio logică
și de-ar avea
ce-are de-a face cu logica mea/ n-are niciun rost
sună ca și cum nu aș ști nimic sau aș ști totul despre ea/
atunci de ce să n-o ating
uite prevăd și o privesc mai cu luare-aminte
nu ca să mai descopăr încă o dată că ar fi
mai cețoasă în această dimineață
luntrea mea/ așa ușoară cum e/
o străpunge și o treace
pentru
revărsarea nesfârșitei promisiuni de lumină și a clipei de
bucurie când simți că ești unde nu ai fost
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
Toamna mă cunună cu tine,
veșted frunzișul
ne îmbracă-n culori,
rămânem în vii să culegem
razele soarelui din ciorchinii de struguri.
Prin sat
trece caravana iubirii,
ne ia cu ea.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!