viciu

Eu, dacă mă bate un român, mă consider maghiar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu în niciun individ. Pentru mine, toţi românii sunt egali români. Nu ştiu dacă sunt înţeles: românii n-au niciun viciu după mine şi sunt egali.

citat celebru din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artiştii nu devin ceea ce dispreţuiesc, iar pictorii nu pot deveni ceea ce stârpesc. Pentru că, prin artă, artistul mântuieşte un păcat, revendică un viciu, corectează un neajuns, potoleşte o foame de frumos. În timp ce îşi aduce contribuţia în a face lumea să fie mai frumoasă, el devine una cu ceea ce plăsmuieşte. El devine mai frumos.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egloga destinului tragic

Poporul meu neexploziv
Şi umilit fără motiv
Acceptă-ţi soarta ca pe-un viciu
Mereu vei fi de sacrificiu.
Nu aştepta de Sus minuni,
De la consorţii, uniuni.
Trăind anost de azi pe mâine
Pe arca şubredă: coaja de pâine,
Predestinat la iad dantesc
Blestem, deci... supravieţuiesc!

parodie de Constantin Ardeleanu, după George Ţărnea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Groparul: Sunt o fire sensibilă! Totdeauna am avut vocaţie de sfânt. În tinereţe am săvârşit numeroase minuni! Apoi am fost alungat sub pământ. Mi s-a poruncit să fac rău! Reţine! Fac rău pentru că aşa cere Textul. Sunt impulsiv, răzbunător, afemeiat, narcoman, alcoolic. Cum apare un viciu nou este trecut imediat în contul meu, Dă-mi să beau.

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasele vremuri vechi (Baladă)

În veacul nostru, când doar viciu e crezare,
Când aurul ia locul, al cinstei şi-al iubirii,
Cum vrea virtutea să mai dea în floare?
Buna-credinţă nu se-arată firii.
Nimic nu e de seamă, murdar e peste tot.
La douăzeci de ani, plictisul în inimi ne cuprinde.
Şi-atunci de ce să mire că, precum Don Quichotte,
Regret vremuri frumoase şi vechi, de mai-nainte?

poezie celebră de Iulia Hasdeu (20 octombrie 1885), traducere de Victoria Ana Tăuşan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mă trezesc adeseori între predători
şi săraci
încercând să deschid nişte ochi.
presimt că n-o să rezistăm păcii,
doar nu poţi rămâne la infinit
cel mai prost.

adevărul este
urâţit şi ascuns sub tăceri.
de cunoscuţi mă lepăd, ca de un viciu,
reazem de gardul bisericii
nişte idei -
să nu se ducă societatea de râpă
şi însemn locul cu pietre.

poate apuc să rezist până mâine,
poate nu cad.

poezie de Nicolae Tudor din Cuvinte învărgate
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calomnia este un viciu monstruos, indiferent de părţile care se implică în ea. Există întotdeauna două părţi active în a face rău, şi una care este atacată. Calomniatorul face rău prin răspândirea unur lucruri mincinoase despre om care nu-i este de faţă; cel care acordă credit calomniei sale înainte de a investiga care este adevărul, e la fel de vinovat ca şi calomniatorul.

citat celebru din Herodot
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ultimul poet balcanic

Sunt ultimul poet balcanic.
Cânt c-un descojitor mecanic

Ce-nlătură, nu de pe frasini
Sau de pe ulmi, scoarţele groase-n

Lumina după-amiezii gării,
Ci de pe crinii strânşi puzderii

În stive(-ntâi decapitaţi):
Pieliţa lujerilor s-o purtaţi

Cu jartier, păzite dulce-n viciu
De Îngerul cel de serviciu

Veşnic în urma coapselor...
Sunt ultimul poet descojitor!

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul

azi poate ştiu că mă duc...
iară urc... spuse cu
senilitate profesorul de ser
viciu la bencecu de cuc
sus
cântă o bascula(n)tă mai mult cârâie
sus
cu mii de ochi de păpuşă în guşă (?!) în linia
dealului fără
pene potrivite cu rochia
de ceară a un
ei minore în plasament
familial... a
proape de când
lumea vorbeşte v
orbeşte des
pre cuibul de nebunii
al păsării de me(n)tal

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul

azi poate ştiu că mă duc...
iară urc... spuse cu
senilitate profesorul de ser
viciu la bencecu de cuc
sus
cântă o bascula(n)tă mai mult cârâie
sus
cu mii de ochi de păpuşă în guşă (?!) în linia
dealului fără
pene potrivite cu rochia
de ceară a un
ei minore în plasament
facial... a
proape de când
lumea vorbeşte v
orbeşte des
pre cuibul de nebunii
al păsării de me(n)tal

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!