Toate rezultatele despre aurora, pagina 22
Căutări
Te-am căutat ca pasărea rănită,
Lovită de furtuni fără-apărare
Ce plânge-n zbor în noapte rătăcită
Cerșind lumină, cuib și îndurare.
Te-am căutat cu inima epavă,
Un cord ucis de- atâta neiubire
Transplantul să mi-l faci fară zăbavă
Și-artere noi să-mi pui spre fericire.
Te-am căutat prin frunza ruginie
Cu sufletul mereu o rece toamnă,
Răscolitoare, în veșnică- agonie
Să-mi las durerile din el ca vamă.
Te-am căutat cu patimă și sete
Printre zăpezi celeste neumblate
Șirag să-mi pui la gât de amulete,
Hlamidă de speranțe atârnate.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (12 februarie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Paris, efect de dimineață
Abea aștept o zi cu soare,
O auroră ca-n povești,
S-o iau pe "Corso" la plimbare
Printre parfumuri franțuzești.
Nu mai fumez de dimineață,
De ce să trag tot fumu-n piept,
Când Notre-Dame, efect de ceață
Mă-nvăluie pe malul drept?!
Decât"avoir", mai bine "etre"
În zori boem, căci mi-e egal
De hoinăresc prin Place de Tertre,
Prin Montparnasse sau Place Pigale.
La Luvru-i mare-nghesuială,
"Merci monsieur","au-revoir"și"pa",
Mai bine-o iau pe Mona Lisa
Cu tot cu zâmbet, la șosea.
[...] Citește tot
poezie de Mihail Mataringa
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crivățul
Pastel de iarnă
Peste sat gătit de iarnă
Cu argint ca în poveste,
Crivățul smintit răstoarnă
Toată truda și-o sucește,
Și o ia-n spinarea lată,
Și o zvârle peste poartă.
Unde-i gardul și fântâna?
Le-a ascuns sub trei mormane,
Parc-a pus neaua cu mâna...
Și cu forțe inumane,
A ornat casele toate,
Iată-le imaculate!
Un coș de pe-o casă veche,
Fumegă parcă alene,
În fuiorul nepereche;
Crivățul, cât opt balene,
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-aș sacrifica
Mi-aș jertfi mii de poeme, le-aș dona cu gentilețe
Unor cerșetori de stradă, printre forfota din piețe,
Doar să gust zburdălnicia anilor ce au trecut,
Să mai prind macii de mână într-un dans necunoscut.
Și aș renunța la bolta care-n nopți catifelate
Își expune în seninuri stelele iluminate,
Și aș cere-n sfiiciune doar un fir de busuioc,
Să mi-l pun - da nu spun unde - nenorocul să-l dezghioc.
Mi-aș sacrifica și vara pentr-un boț de fericire,
Ca să gust licoarea vieții ce mă ține-n amăgire;
Să cer primăveri candide cu brățări de muguri mici,
Să alerg desculță-n râuri să mă spăl de griji și frici.
Mi-aș sacrifica și cordul pentr-o zi și un minut,
Ca să mângâi și uitarea unui chip ce m-a durut...
sonet de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuib de neliniști
În culcușul de neliniști plouă cu bucăți din Rai,
Când cu șuierat de șarpe, când cu moartea în alb strai,
Și credeam că Paradisul este doar un râu cu miere...
Și mă zvârcol ca pe cuie, ca ofrandă, ca-n tăiere.
Corbul râvnitor la trupu-mi mă pândește ca hulpav,
Se rotește pe deasupra-mi de flămând sau din nărav,
Și m-afund, m-adun din resturi și mă strâng să intru-n mine,
Cu suspinul și cu spaima ce mă-mpung să mă termine.
Ațipesc de istovită și visez cum pruncul meu,
Care-i chinuit de-o boală... strigă către Dumnezeu
Că un iad îl ține-n lațuri și-l sufocă, și-l sugrumă,
Când mireasă în strai negru, neputința mă consumă...
Și tresar, alung paloarea ce o capăt în nesomn,
Nu mai dorm, mă tem că visul mă va nimici prin somn.
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Sufletul plânge așa, ușor,
Poate după Tine.
Însă Tu ești ca apa ce-i cuprinsă
Dincolo de nori:
Nu ești nici ploaie lungă,
mocănească,
tristă
Nici recea cădere de apă,
Ce toamna te-neacă,
Ci poate că ești
Caldul respir al cerului către glie,
Ce-n zori,
Înainte de soare,
Cu Aurora se joacă.
Apă ești și apă împrăștii,
Apă Vie ce-n vin se preface.
Și nu simt a Te fi pierdut printre sloiuri...
[...] Citește tot
poezie de Ilarie-Adrian Frone
Adăugat de Batman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a obosit cuvântul...
Mi-a obosit cuvântul și-n tăcerea sacră,
Privește cu ochi triști voința ce masacră
Și vis și bucurie și vers înflăcărat,
Și șade-ngenuncheat, tăcut de-mpovărat.
Și-atâtea răni pansase în versuri zâmbitoare,
Și n-a spus niciodată că și pe el îl doare
Și sufletul și fila și soarta ce pălea
Într-o revoltă mută că-i strâmbă, da de rea!
Mi-e istovit cuvântul și-l las să stea cuminte,
Într-un ungher ascuns, golit, fără veșminte,
Să-și bandajeze suflet și răni să-și oblojească,
Că e așa mâhnit, de nu vrea să-mi vorbească...
Mi-a obosit cuvântul... retras, cu slăbiciune,
Îl mângâi ca o mamă, și spun o rugăciune,
Să-i dea Domnul speranță și zvâc animator,
Să-l scot din letargie că făr* de el, eu mor...
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
Stiu ca existi, asa-i in legea firii,
E totul scris adesea prin destin.
Nu-i viata sa nu dea zalog iubirii,
Un cant, un vers, o floare si-un suspin.
Te-astept in capatul de seara,
C-asa e scris destinul pentru noi,
Din toamna sa ne facem primavara,
Cu flori, cu nopti, cu luna si cu ploi.
Sa stam asa un an, o vesnicie,
Indragostiti sub munti de-omat curat...
Si iarna noaptea nuntii sa ne fie,
Cand timpul despre noi va fi uitat...
Sa ninga aurora boreala, lumina lor sa patrunda
Adanc in sufletul tau....
Iar stelele de gheata mici petale,
Sa cada precum florile de mar....
Si cand te vei trezi de dimineata,
In visul alb, ametitor si cald,
Sa se topeasca florile de gheata
Si-afara sa tot ninga din inalt.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haide, vară, la izvoare
Tare ești mâhnită, vară!
Apa-n vuiet, o avară,
Ți-a luat tot ce-ai avut
Și-a lăsat haos și lut.
Oh, nu plânge, că mă doare...
Ți-a furat zâmbet de floare,
Ți-a-nmâlit picioarele,
Ți-a distrus ogoarele.
Hai cu mine la izvoare,
Să te speli, să stai la soare,
Să-ți usuci câmpul și-apoi
Să-ți salți lanul, să-l despoi
De lutul lipit cu ură,
În vâltori de viitură,
Să-ți clătești ochii de maci,
Să resuscitezi gândaci...
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minune siderală
Din curcubeu ai răsărit,
Minune siderală;
Și timpul l-ai redefinit,
Sub auroră boreală.
Încet, încet răsar viziuni,
Zâmbindu-mi nestatornic;
Iar ochii îmi șoptesc minuni,
Pe ace de ceasornic.
Schimbarea se anunță-n vis
Și-n roua dimineții,
Când chipu-mi tânăr și proscris,
Sărută albul ceții.
Mijesc sub razele de soare,
Pe iarba verde-pal,
Iar corpu-ți se prelinge-n zare,
Prin sticla de opal.
[...] Citește tot
poezie de Liviu Reti (18 iulie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!