propozitii cu cuvantul azu

Cuvântul

Îl poţi alege, de gândeşti,
Cu artă poţi să-l şlefuieşti,
Dar cel ce mişcă negreşit
E cel din inimă pornit.

poezie de Ella Wheeler Wilcox din New Thought Pastels (1906), traducere de George Budoi
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Captive
în nerostire,
cuvintele se îmbolnăvesc.

Cuvântul nerostit
e ca o pasăre în colivie.

Oricât de frumoasă
ar fi
această pasăre,
locul ei e altundeva.

I-am putea reda
libertatea
în necuprinsul cerurilor
pe hârtie.

poezie de Doina Postolachi din volumul de versuri Nostalgia Neîntoarcerii (2013)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Captive

în nerostire,
cuvintele se îmbolnăvesc.

Cuvântul nerostit
e ca o pasăre în colivie.

Oricât de frumoasă
ar fi
această pasăre,
locul ei e altundeva.

I-am putea reda
libertatea
în necuprinsul cerurilor
pe hârtie.

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pilula

Cuvântul pilulă e doar un motiv
Pentru o nouă divagaţie
Tu ştii că eu sunt şi nu sunt emotiv
Şi în această ecuaţie
Cine trebui' să ştie, sigur nu ştie
Dacă am sau ce n-am seara în farfurie
Dacă-mi place s-alerg după fluturi iluzii
De ce nu-l mai citesc pe adeptul Moruzzi
Acestea, vei spune, sunt numai pretexte

Să-nconjur planeta pe jos
Toată viaţa învăţăm la texte
Dar câte din ele ne sunt de folos?
Şi oricum, pilula e inofensivă
O iei, dacă vrei o citeşti, o arunci
Te-aşezi în fotoliu, amesteci un punch
Apoi încă unul şi cazi în derivă
Şi-ţi place să crezi că semeni cu Buda
Cu Pablo Picasso sau poate Neruda
Că tu eşti la toate cap şi buricul

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu

El e cerul şi pământul,
Mândru fiu al ţării mele,-
Iscusit sădind cuvântul,
Neclintit de vremuri grele.
E luceafărul speranţei,
Sufletul acestei naţii,
Cuget, talgerul balanţei,
Urcat între constelaţii.

acrostih de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul

aşteptam încordat aşteptarea
ce azi nu venea
mă întrebam
pierdut în trecut sau poate în alte întrebări
ce aşteptam, nu ştiam
nici azi nu ştiu
istovit, plecam
pe unde nimeream
mă loveam aleatoriu de gândul căzut
mi's oasele frânte de renunţări programate
trist, m-am aşezat în colţul luminii
aşteptând
aici nimic nu îşi avea rostul
târziu am înţeles
nici eu
eram damnatul din cetate
furios am cuprins bezna în palme
i-am dat drumul în lume
mă deranja culoarea ei
desfigurat de întrebări

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul... tăcere

Fiecare cuvânt are un nume...
Şi numele meu e tăcere,
Căci dincolo de ea nu pătrunde
Decât umbra morţii,
Adăpostindu-te în valuri reci,
Sub răni sângerânde, înfăşurate de doliu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua

cărările mă trag în adânc
o umbră se stinge în alta
nu'i nimeni aici, nicăieri
pădurea tăiată gâfâie stins
a fost ieri, ieri...
cuţitul mă doare şi plâng
uneori păşesc peste ape
cuvântul mi-e catarg
bolta o sparg himeric în larg
mă cheamă cuvântul rămas
retina poartă zăpezile polare
e întuneric în lume şi frig
mă apropii de mine
mi-e teamă şi fug
tăcerea asta mă omoară
mă nărui tăcut într-un gând
aici timpul a dispărut, tăcând
aş pleca de aici, aş pleca departe
tremură lumina pe cioturi de viaţă
mi-e sete de cer

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i nimeni

Nu-i dor, şi nici durere în tihna ce te doare,
Ci-n ceasul ăsta parcă tot gândul ţi se pare
Că se topeşte-n greul unei adânci tăceri,
De n-ai mai şti de vieţii mai ai ceva să-i ceri...

... Şi nu ţi-ai fi în stare să te întrebi pe tine
De nu cumva în minte-ţi s-o fi gândind altcine
Târziu îţi pare-o şoaptă ce inima ţi-o strânge -
De mult, de mult, pe-o groapă doar vântul de mai plânge...
Din lunga-i depărtare atât de blând te cheamă,
Că nu-ndrăzneşti nici capul să ţi-l întorci, de teamă
Să nu cumva s-o sperii...

Şi când pe alte ţărmuri te-o înveli pământul,
Nu-i nimeni să-ţi audă măcar în vis cuvântul...
Şi când pe alte ţărmuri te-o înveli pământul,
Nu-i nimeni să-ţi audă măcar în vis cuvântul...
Şi nimeni să-ţi recheme blândeţea unei şoapte
Să-i lumineze-o clipă a gândurilor noapte...

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba de lemn

limba de lemn
te bate la gură
cuvântul
iese şi n-ar ieşi
limbă greu de-nţeles

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!