Poezii despre ofera scaun, pagina 21
Arta compătimirii
Dacă nu mai pot de mâini, de picioare
sunt compătimit,
sunt tratat cu doctorii alese.
Dacă mă vindec și zburd ca un mânz,
sunt tratat cu indiferență.
Dacă am cancer,
sunt ținut pe palmă.
Dacă n-am cancer,
sunt pălmuit.
Dacă mor,
mă îneacă în lacrimi.
Dacă nu mor,
mă îneacă în lac.
M-au înnebunit de-a binelea
compătimitorii...
Pentru orice eventualitate,
ferește-mă, Doamne,
de cei care se oferă
să mă jelească:
[...] Citește tot
poezie de Vasile Romanciuc (1991)
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vă invit
Mi-am clădit o scară...
Doar vă invit,
Nu vă promit
O viață mai ușoară.
Am coborâș în mină...
Doar vă invit,
Nu vă promit
Petrecere-n lumină.
Ofertă am pe tavă...
Doar vă invit,
Nu vă promit;
Dreg inimă bolnavă.
Sunt prin natură fan...
Doar vă invit,
Nu vă promit
Să n-aveți lipsă ban.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se face seară pe nota de plată
Ziua se înghesuie să intre pe ușa din față,
e dimineață devreme și nu se cade să aștepte,
soarele îi face cu mâna să se grăbească,
lumea e și ea pornită pe drum.
De undeva noaptea privește cu îngăduință
și lasă să treacă amiaza,
împinge seara de pe scaun să se ridice
nu se vede întunericul.
Ca o umbrelă deschisă prima oară
vântul vrea să spună o mică poveste
și se întețește nervos pentru neascultare,
praful se teme pentru deranj.
Lansez un zmeu și o ia la sănătoasa,
îmi pare rău pentru tot răul
care se opune întotdeauna binelui.
Cerșesc o imagine cu o bucurie hazoasă,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caut cu lampa aprinsă
Nopțile clădite pe straturi de întuneric,
umbre și ceață
oferă câmp liber fantomelor.
Alungat de lângă tine
nu mai recunosc drumul pe care-l caut
sub presiunea iubirii sfâșietoare.
Nu mai vreau altă dragoste,
sunt măcinat de toate suferințele lumii,
în trupul meu carii rod lemnul oaselor
și vîntul suflă făina din ele.
Nu mai am timp să mă recompun,
am aripile frânte de vijelii,
în cochilia în care locuiesc
nu mai pătrunde lumina,
în afară
caut asemeni lui Diogene cu lampa aprinsă
oameni de încredere
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am descins de azi la mare
Am descins de azi la mare
La o mare care nu există
Câtă vreme mai persistă
Aderența la eroare
Cocoțat pe-un colț de stâncă
Mă prefac că aștept corăbii
Și trec prin zăngănit de săbii
Pirații-n noaptea mea adâncă
Singur. Nimeni împrejur
Cale de-o leghe sau mai multe
Vin pescărușii să asculte
Al catedralei ape, murmur
Și mă bronzez. Am pielea arsă
La țărm pierdutele iubiri
Făcând recurs la amintiri
Asupra mea se iar revarsă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scenarii optimiste
primăvara îmi oferă scenarii optimiste
am aruncat la ghenă amintirile triste
lumini angelice mă sărută pe tâmple
scriu oda bucuriei și vreau să se întâmple.
nu sunt arlechin și nici comediană
romantismul țâșnește ca o arteziană
inmuguresc ca brazii gândurile mărunte
și par atipici ghiocei pletele cărunte.
triluri de mierle mi-au pătruns în suflet
natura mă răsfață cu splendori prin umblet
au înflorit mușcatele-n fereastră
versul e desfătare-n rapsodia albastră.
din grădină-mi trimit semne mirifice magnolii
eu visez minuni pe canapeaua dintre fotolii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Freamăt extatic
trăiesc o liniște totală și fecundă
sufletul nu e modificat de suferință
romantismul persistă în fiece secundă
cu iubirea sacră am certă biruință.
tristețea nu-mi modifică fondul intim
este apanajul melancoliei verzi
în codrul de vise trăiesc extaz ultim
suflete boem cu lumini te dezmierzi!
topesc teama în raze cu singurătatea
iubirea grandioasă a soarelui cuprind
în mângâieri de îngeri găsesc puritatea
prin universul magic fericită colind.
credința mea e fermă-mi oferă pietatea
de gândurile sumbre sufletul desprind.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altă toamnă
Stau acum sub clar de lună
și privesc bolta albastră,
mai aștept să bată vântul
norii să se răspândească.
Uite-o stea, vine în goană
peste-ntinsul străveziu,
lese-o dâră de lumină
și-apoi dispare-n pustiu.
Se simte răcoarea nopții,
frunza-n pomi a ruginit,
teiul a pierdut podoaba
și-acum este dezgolit.
A îmbătrânit și toamna
cum văd eu, așa, se pare,
holda este mai saracă,
suflă vântul prin hambare.
Mă retrag la mine-n vatră
[...] Citește tot
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ringul destinului
în ringul destinului sunt prinsă în corzi
primesc lovituri din dreapta din stânga
Doamne Dumnezeule milă să îmi acorzi
căci îmi dă târcoale depresia, nătânga.
acum știu că mă așteaptă lupte grele
moartea-i vigilentă nu se lasă doborâtă
și bătrânețea grea lasă-n urmă sechele
dar speranța-i mare din sânge izvorâtă.
primăvara îmi oferă suflu nou și proaspăt
Isus Cristos a înviat- este supremul crez
că îmi alungă moartea să o iau de la capăt
cu vitamine speciale să mă energizez.
învăț de la arbori sub furtuni să freamăt
din ringul cu probleme mereu să evadez.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valsul rimelor împerecheate
dragostea oferă o viață preacurată
lanul speranțelor e strâns într-o recoltă
se-mprospătează timpul în iarba rourată
Mama Natura splendori fericite dezvoltă.
soarele-i la datorie lumina-i scuturată
de praful care s-a ridicat pe boltă
strada armoniilor de vânt e măturată
în dansul fanteziilor nimeni nu se revoltă.
Maica Dumnezeie cu inima curată
asupra lumii veghează dezinvoltă
în chip de curcubeu cu roba colorată
miruiește rugile le ridică-ntr-o voltă.
cu magice izvoare e glia structurată
frați Carpații falnici miracole dezvoltă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!