Poezii despre cind esti bolnav, pagina 20
Bolnav de Valentine's Day
E ziua-ndrăgostiților, iubito
Și n-am să pot măcar să te sărut.
Tușesc, mă ia cu friguri și strănut...
La patru metri stai, nefericito!
E ziua-ndrăgostiților, iubito!...
Eu... parc-aș face mâine parastasul...
Aș fi venit cu mască, incognito,
Însă îmi curge ca un fluviu nasul...
E ziua-ndrăgostiților... dementă
Îmi este soarta, versuri pe batistă
Îți scriu... Dacă erai o asistentă
Aveam o șansă... dar ești polițistă...
În baie, în cabina de la duș
Un leșin simulam, sperând sărmanul
Să-mi faci măcar un ceas,, bouche à la bouche!"...
Însă mă tem că folosești... pulanul.
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Complimente
- Iubito, fugi de mine?
- Nu, iubite, fug ca să vin la tine!
- Iubito, ești ca o floare.
- Dar tu, iubite, ești al meu soare.
- Iubite, hai să fugim în lume,
Să vedem ce ea despre noi va spune.
- Iubito, hai mai bine să ne ducem de pe pământ,
să ne ascundem în sufletul tău cald și blând.
- Iubito, ești frumoasă, ești a mea aleasă
Și vreau să te fac mireasă.
- Iubite, te iubesc și te-am iubit mereu
Și tu ești alesul meu.
poezie de Vladimir Potlog (1 aprilie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui clovn
Talentatul rîde sardonic
Cu aspirații nobile.
Se duc, se duc nori albi
Pe bolta de safir.
Cînd în stradă ți-a tras unul
Două palme adevărate
Lumea rîdea ca la arenă
Zicînd că sunt iar simulate
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere
într-un oraș bolnav, un suflet bolnav
tic-tac, tic-tac
apoi tace
s-a terminat
e liniște
prea multă liniște
nu-mi dă pace
și tace
clopotele bat în tăcere
o imensă tăcere se lovește de imensitatea cerului
și tace
ne căutam în tăcere
ieri si mâine
desigur, nu ne găsim
pașii erau prea tăcuți
stăm și tăcem
fiindcă putem, nu
uneori vorbim, în adâncă tăcere
să nu tulburăm lacrimile de pe caldarâm
pășesc pe aleile tăcute ale vieții
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celor mici la suflet
Când ești mic la înălțime, nu e vina ta,
Este starea multor oameni, nu te întrista!
Însă când ești mic la suflet, tu ești vinovat,
Fi'ndcă asta-i răutate; ești de condamnat.
poezie de George Budoi din Bunătatea și răutatea (22 mai 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești zăbava vieții mele
Tu ești zăbava vieții mele
în care-nchizi singurătatea,
cu sluj și mii de temenele
slobozi din mine răutatea!
Trezești de fiecare dată
gânduri trăsnite și rebele,
ești cea mai insolită fată
când ești zăbava vieții mele!
Remarc figura-ți încruntată
când te-ntâlesc, uit toate cele,
mă placi, te prefaci bosumflată,
dar ești zăbava vieții mele!
Se mai întâmplă câteodată
să uit de lună și de stele,
te vreau așa... îngândurată
că ești zăbava vieții mele!
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea primului păcat: Căderea
Caderea lumii in pacat
Nu lui Adam s-a datorat
Nici Evei. Sarpele-i nevinovat.
Nedreapta izgonire din Rai...
Tu, Doamne, Adam daca erai
La fel porunca o-ncalcai.
Cu-aceeasi Eva linga tine
Instinctul-care legile divine
Nu le-asculta-de la sine
In aventura te-ar fi-mpins.
Si-atunci, de poftele trupesti invins
Nu mai lasai sa fie scris
In Biblie, povestea Primului pacat,
Cind Tu din gelozie ai judecat
Si-n veci la Moarte-ai condamnat
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Harold Arnett
Mă sprijineam de marginea sobei, bolnav, bolnav,
Gândindu-mă la degradarea mea, privind în gol,
Slăbit de căldura amiezii.
Clopotul unei biserici bătea trist undeva departe,
Se auzea plânsul unui sugar
Și tusea lui John Yarnell;
Zăceam febril, înfierbântat, stingându-mă încet
Apoi, vocea violentă a nevestei:
"Ai grijă, se ard cartofii!"
Îi miroseam... am simțit un dezgust copleșitor.
Am apăsat trăgaciul... întuneric... lumină...
Un regret nespus... o încercare de a reveni iarăși în lume.
Prea târziu! De aceea am venit aici
Cu plămâni, pentru a respira... dar aici, având plămâni, nu poți respira,
Deși trebuie să respiri.
În ce constă folosul evadării din lume
Când nici un suflet nu poate eluda eternul destin al vieții?
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un tangou de vis
În tangoul privirii tu ai fost ca un vis,
Te-am privit în adâncuri... M-ai privit, m-ai atins...
Am simțit ca o umbră brațul timpului tău,
Coborând pe corsetul plâns al gândului meu.
Dansu-acesta mirific, ireal, m-a captat...
Alte timpuri m-au prins, din alt timp am plecat,
Cerul buzelor mele sângerii, ți-a șoptit
Must de taină amară, un poem învechit.
Ești atât de departe... Ce aproape îmi ești!
Lumea mea cu iubire o-ncununi... Unde ești?
Tu, quasar, fericire, tu, lumină și cânt...
Ești o clipă?! Ești vrajă?! Ești poem?! Ești cuvânt?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fii dulce și blajină
Fii dulce și blajină în tot ce vrei să faci.
De cînd începe ziua și pînă te dezbraci.
O mîngîiere fie-ți cuvîntul și necazul
Și să-ți surîdă ochii, și gura, și obrazul.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!