Poezii despre topit, pagina 2
În sufletul meu tu te-ai topit
Ție am să-ți fac o poezie,
Să-ți țină de cald când e frig,
Te voi aștepta o veșnicie,
Dar vreau să m-auzi când strig.
Ești în al meu suflet și în buzunar,
Port încă sărutul tău, pasional,
Iar când în brațe de m-ai strânge doar,
Chiar de-aș fi foc, tu ai fi al mării val.
Cred că-n sufletul meu tu te-ai topit
Și vreau să fii cu mine și în alte vieți,
Stau lângă tine și am ațipit,
Atâtea seri și-atâtea dimineți.
Atunci când te simt aș vrea să taci,
Că la tine e mare cuvântul
Ș-apoi să zbori pe sus dibaci,
Dar tot mai bine-i jos s-atingi pământul.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (12 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce otrăvitor
Privesc, tot numai simțuri învolburat plecate,
În gândul ce mi-l pierd înspre chipul de cristal,
Ce știu că poate îmi este otrava-n plumb, ce-i parte
Sublimului suav, topit în pur metal.
Mă înfior de clinchete de stele în cristaline
Cu agate de halou, se picurând culori
De amor, când te dădeai uitându-te pe tine,
Mă îngropând de viu cu trupu-ți de comori.
De-un pâlpâit plăpând, de-o noapte în lumânare
M-anin, topit memorii de-un picur de pe buze
Din ruperea-n rubin, cu gust nectar de floare
Și ating un puf de piele din corpuri de meduze.
Nici nu mai știu de-i vis, parcă n-a fost vreodată
Și-i numai o dorință de-alt timp și de-un alt cine,
Ce-l caut pipăind cu mâna în ființa-mi toată,
Să ți-l așez alături... și apoi să mor de bine!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima iubire
Când ai apărut, n-am reușit
să te păstrez! Te-ai topit
odată cu iarna...
Ce repede
se-nvârtește pământul
când iubești!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubi
Iubi, iubi... ne-a topit pe toti orasul
A fugit chiar si arcasul
Nimeni nu mai vrea nimic
Iubi... Iubiiiiii
Hai la mare sa fugim! Sa-i fentam pe toti poetii
Sa ne facem ca vaslim
Iubi... iubiii
I-a tampit pe toti caldura, sta primarul - casca gura
Fara balta nu-i la fel
Iubi... Iubi... ia cu tine numai slipul.
Hai sa numaram nisipul
Restul totul e topit
Iubi.. iubi..
Judy, neagro! Ca de-aia nu te ia nimeni
Iubi, iubi.. ai ai ai ai ai ai instinct de gospodina
Simt ca vine luna plina.. daca nu plec ma transform
Iubi, iubi, nu cred ca ai vrea sa stii ce se-ntampla cand e noapte
Cand trotuarele e vii
Iubi se mira toti arhitectii ca se prabusesc peretii
Adu' berea ca lesin
[...] Citește tot
cântec interpretat de Florin Chilian, muzica de Florin Chilian, versuri de Florin Chilian
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Torent cu păsări
S-a topit pădurea și curge
casele se topesc
și curg
se scurg păsările
și se lovesc
de o margine de amurg...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Circuit în natură
topit de dor
mă preling pe pieptul tău
ca un pârâu
căutâdu-și făgașul...
nu te șterge
mă voi evapora
și voi reveni
iar și iar
până când
indiferența ta
mă va îngheța
pentru totdeauna
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iluminări
S-a topit soarele în lac
Zdrobit de rugul zilei scurse
Se-asunde-n sălciile plânse
Și se transformă în colac
Pe mal iubirea-i un festin
Își ia un zâmbet după cer
Iar versul meu, ca un mistr,
S-a transformat într-un destin.
poezie de Elisabeta Iosif
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulg
Desfrunzit și prea bătrân,
Tremură de frig gorunul.
Au căzut și-ntâii fulgi
Și l-am prins din zbor pe unul.
Migălos lucrată-n fir,
Floarea mică și rotundă
S-a topit și a murit –
O minune de-o secundă.
...
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rispitor în negru
Plouă risipitor de negru în albul zbor de păsări
Se mai zăresc ecouri
Vocea ta plouă
M-ai dezbrăcat în ploaie
Icoanele pereților și depărtarea umbrei dintr-o stea
Și muza iar ascultă cum se ridică norii la tine
Palme soare în zbor îmi zburdă miiei și primăvara minții a tot cioplit icoane
Și plouă în depărtarea apelor tăceri
Ascultă și privește pe geam afara noaptea cum spulberă
Amurgul se înțepenesc în frig doar mâinile de îngeri
Rămân ca o lumină în rugăciunea nopții când s-au trezit castanii îmbujorați de frig
La mine se oprește un ceas din cele șapte străluce
Și orbește lumina în aurul topit
Trezește-mă din murmur cu geana dă-mi de veste
Mă nasc puțin din ploaie de parc-aș fi murit în ochi tăi de ploi
Cireșul s-a topit și tu nu mă cunoști
Luminile sunt dense și pasărea mai ciripește pe crucea de pe schit.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ușoară și albă
era atât de ușoară și albă
încât părea o zăpadă
(?!) - când
să îi cadă fulgii pe mine
s-a topit... s-a tăcut...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!