Poezii despre scai, pagina 2
* * *
cuprind focul, privirea ta,
obrajii emoției cu fulgi de zăpadă,
nu găsesc punctul cu virgula pusă,
suspans, rămâne un punct de vedere,
o lacrimă bună ori
pentru zâmbetul ăsta zăpăcit
întâmpin întâmplări umflate cu fum,
mă-nșel, mă-ntorc, mă las în cuvânt,
ard toată lumina, trosnesc din glezna
răbdării, mă strâng, ating rădăcini,
cenușa nopților albe...
mă binecuvântezi în a fi,
înger încolțit în golul unui infinit roșu,
de umbrele cu scai sângerează tăcerea.
poezie de Florina Vulpoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea inimii
Peste zi eu zic să piară
floarea inimii amară,
că de trei ani și mai bine
stă un ghem de scai în mine.
Nu pot să mă odihnesc,
sufletul mi-l ofilesc
și aștept, astept tăcut,
timpul ce m-a petrecut.
Vreau să vină o zi plină,
fără păcat, doar lumină,
s-ascult mugetul de cerbi,
viersul mierliței prin ierbi.
Și să văd cum pasc mioare,
cum trec ciute la izvoare...
Doamne, ce n-aș da să am,
drum în viață, cal în ham,
[...] Citește tot
poezie de Nicu Petria (2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea inimii
Peste zi eu zic să piară
floarea inimii amară,
că de trei ani și mai bine
stă un ghem de scai în mine.
Nu pot să mă odihnesc,
sufletul mi-l ofilesc
și aștept, aștept tăcut,
timpul ce m-a petrecut.
Vreau să vină o zi plină,
fără dramă, doar lumină,
s-ascult mugetul de cerbi,
viersul mirliței prin ierbi.
Și să văd cum pasc mioare,
cum trec ciute la izvoare...
Doamne, ce n-aș da să am,
drum în viață, cal în ham,
[...] Citește tot
poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucifer
Eu navighez pe marile genuni,
Pe anii răi, pe temple de dureri.
În cârca mea duc haite de nebuni,
Bătrâne răni și secolii de ieri.
Cu liniști aspre nopțile întind
Strigoii-mi sar atuncea din hambar,
Arhangheli albi în stele se aprind
Și dorul mă încearcă fără har.
De veșnicii mă sbat și mă întorc
Să prind de cer și aprig să-l sugrum.
Aceleași ape vrăjile îmi torc
Și stau golaș în veacuri și în drum.
Bolnav mi-e iadul plin de mucegai
Săracă fierăria de cătuși,
Mă sfâșie mânia ca un scai
Și blestem pe Isus de după uși.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Oltul", anul I, nr. 4 (noiembrie 1943)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
De mine nu te poți ascunde
Fată dragă, faci ce faci
și tot în necaz mă bagi.
Eu mă țin scai după tine
și tu vrei să scapi de mine.
Atunci când nu vrei să-mi răspunzi
tu folosești tăcerea.
Eu îți vorbesc, tu nu m-auzi
și îmi sporești durerea.
Așa ceva, nu se face.
N-am să mi te las în pace.
De mine nu te poți ascunde.
Am să te găsesc oriunde.
Viața mi te scoate-n cale
cu sau fără voia ta.
Și-ți voi dărui drept floare
întreaga viață a mea.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet biunivoc
În starea-mi tulbure și echivocă,
Te caut în fragmente mici de vis,
Ca să citesc, îndată, ce-ai mai scris,
Pe sânii tăi cu sfârcuri roz de rocă...
Mă ninge lent poema ta barocă,
Ce amiroase-a floare de cais
Și leagă, dulce, Cerul de Abis,
O, Simm, revino-ți, fii biunivocă!
Știi bine, timpul e ireversibil,
Piere-n Neant, ca fumul de țigară,
Ascultă-ți Dumnezeul intangibil,
Pășește pe cărarea-ți cu aură lunară,
Cu flori de scai și duh de imposibil,
Cu ploi de vii regrete și fulgi de primăvară!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe-n vânt
Și săracul vânt, măi, frate,
Cu cât șuier mi se zbate!
Sare de pe drum prin scai,
Prins de frunze în alai.
Ocolește, ca să fugă,
Verzi-uscate tot îndrugă...
Dară vezi prea bine, soră,
Nime' nu îl ia la horă.
Noaptea toată, lângă moară,
Praf și fum îl înconjoară.
Să-i dea chip, de-o fi nălucă,
Ars de dorul ce-l usucă.
Numa că-i strein la grai,
Fluieră doar dintr-un pai.
Mi se pune greu la spate,
N-o fi om pe jumătate?
Ale cui doruri le duce
Din răscruce în răscruce?
poezie de Cristina-Monica Moldoveanu (9 iulie 2018)
Adăugat de Cristina-Monica Moldoveanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Norii cu scai
s-au prins de cer și chipul ei
trebuia să i se pară rozaliu
cum nu avea ochelarii la el
umblau în apa râului care-i lovea
atât de necruțător încât simțeau
cum le ies vânătăi pe coapse
și râul sclipea printre norii
aruncați alandala pe cerul bleu
apa era caldă și tot mai adâncă
ceva se mișca în spatele lui
nu se îndoia că n-ar fi un crocodil
chipul ei se apropia încet
nu-i era frică. s-a scufundat
putea să devină o legendă
pentru tribul pe care-l studia
mintea era liniștită și zâmbea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre și greieri
E o seară cu umbre și greieri
cu luna care stă la pândă...
de tăcerea lucrurilor mi-e teamă
și de tot ce pune stăpânire pe om
până și umbra e un fel de mare
pe care nu o putem domina
pe un pat de crini, demult nu se mai moare,
întotdeauna la capătul luminii nu e întunericul
ci Ea (pe umbră dacă calci nu doare!)
între singurătate și moarte e un prag
ce se ține scai de toate ale tale
până când, toate culorile vieții (într-o zi)
din viață... se retrag...
poezie de Daniela Pârvu Dorin din poem nou, Amprente (28 iunie 2020)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea
În păienjeniș de stele
Se aruncă noaptea lungă,
Se târăște printre ele
Pe furiș sau într-o dungă.
Ce s-ar face, azi, șireata,
Cum s-ar uita în oglindă,
Cu ochi ageri ca săgeata,
Când suspinul vrea să-l vândă?
Unde-ți lași îndrăgostiții
Cu sărutul printre ramuri,
Se țin scai ca sateliții,
Legați strâns cu niște hamuri?
De ești singură, se pare,
Am să-ți dau un mândru mire:
E Luceafărul din zare,
Te privește cu uimire.
[...] Citește tot
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!