Poezii despre monstru, pagina 2
Mi-am zidit visul într-o temelie de piatră
să tacă să nu se mai repete
dar cu cât îi astup strigătul
parcă cu atât mai tare răsună ecoul
prin fiecare perete alb
prin fiecare tavan aurit
și prin toate ferestrele zăbrelite
câteodată atât de lugrubu
de parcă aș fi zidit un monstru
și uite așa din cel mai frumos vis
m-am trezit într-un coșmar
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Micul monstru
o femeie aleargă -
nu ajunge nu
atinge tramvaiul
pe împrejur
care oprește la stația... următor
și naște copilul grăsuț între șine - un un
gur moare trăiește în ro
mânia cu un
ele controloare din care... cul
carea în pat sau decor
face casă bună cu... aaasia (?!) și
naște și naște sus
pine probabile - viața e bună de cur ca și cum
ar fi cura
aajoasă - o femeie întreagă
în familie a
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi suntem doar actorii
noi suntem doar actorii
dând viață la păpuși
dar nu știm că pândește
un monstru după uși
noi suntem două taberi
care-am făcut un pact
dar nu știm că decorul
e doar un artefact
și când răpuși de vlagă
în sine ne-am surpat
ne prinde somnul dulce
pe fiecare pat
de-aceea mă întorc
să-ți fac subit un semn
când sufletul adoarme
în trupul meu de lemn
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legănatul unor șolduri poate scufunda vapoare
Cuprinzând ferm cu buzele
Bărbăția navei
Ea o scufundă cu tot cu echipajul cel loial
Davy Jones deschide cufărul oceanului
În vreme ce nava fantomă se-alătură Armadei din adâncuri
Ea-i doar una din triada de nave surori
Determinate să facă din toți oamenii robii lor
Iată vânturile înalță vârtejurile lor de valuri...
Ele vorbesc pentru a te preveni care este numele ei...
Acest monstru din străfundurile josniciei...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Epitaful lui D.A.F. de Sade, cel arestat sub toate regimurile
Trecătorule,
îngenunchează și roagă-te
Aproape de cel mai nefericit dintre oameni.
El s-a născut în secolul trecut
Și a murit în secolul acesta.
Despotismul cu frunte hidoasă
Cât a trăit s-a războit cu el:
Pe vremea regilor acest monstru odios
I-a luat în stăpânire întreaga-i viață;
Pe vremea Terorii despotismul a reapărut
Și l-a împins pe Sade pe marginea prăpastiei,
Pe vremea Consulatului despotismul a renăscut
Și Sade îi este și astăzi victimă.
epitaf de Marchizul de Sade
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet modern
Se-ntinde fără de hotar câmpia
În visul liniștii de-amiaz furată...
Doar, ca o liră-n aer spânzurată,
Sus, cântă, nevăzută, ciocârlia.
Dar ce nor alb departe-n drum s-arată?
Tot vine, crește, parcă vijelia
I-ar da avânt și i-ar spori tăria
Cum trece vâjâind ca o săgeată!
Săltând în fuga roților pripite,
Ca și un monstru cu-aripi înmiite,
Căruța Modei piere la răspânte...
A izbutit doar câteva clipite
Măreața pace-a firii s-o-nspăimânte...
Sus, ciocârlia n-a-ncetat să cânte.
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfoza
Cazusem într-un zbor
nemarginit si tandru
crezând ca sunt simbolul
nascut din Alexandru.
Un Macedon desertic
zdrobit de simbioza
acestei lumi ce-mi naste
acum Metamorfoza.
O loja îngereasca
în care meteoric
descopeream destinul
atât de metaforic.
Eu nu exist, pedeapsa
îmi bântuia cerescul
acestui spatiu monstru
cladindu-mi universul.
[...] Citește tot
poezie de Florentin Palaghia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adesea nopțile mă scol
adesea nopțile mă mai scol
ca un nebun din oră-n oră
precum un monstru ce devoră
bunătăți stropite cu alcool
dar eu am cămara goală
amețesc după provizii
că visez și-n somn guvizii
și un borș fierbinte-n oală
doar atunci când deschid ochii
mă intrigă peste toate
un sictir pe cât se poate
ca de teama babei Dochii
spuneți-mi voi ce să fac
fără greve sau zaveră
să pășesc în altă eră
dacă toate-mi pun capac?!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amorul și Craniul
Pe craniul Omenirii șade
Amorul cocoțat
Și prostul, pe-acest tron, sloboade
C-un râs nerușinat
Bășici rotunde, pus pe glume,
Și le înalță-n cer
Spre-a împlini o altă lume
Ascunsă în eter.
Iar globu-n firava lucire
Din zborul larg deschis
Își scuipă sufletul subțire
Ca auritul vis.
Cum sar bășicile, din craniu
Aud suspin smerit:
- "Acest joc sângeros și straniu
Când va avea sfârșit?
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Florile raului" de Charles Baudelaire este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Floare în spini
Privea in stânga, privea in dreapta
Mirată, ce era ea..
Albine, fluturi o atingeau
Era o ciudățenie, un monstru
Cerul deasupra se-negură
Speriată se ghemui
Nori cu stropi de găleată
Udau câmpia însetată
In jurul ei se adună apă
Se privi uimită intr-o baltă
Nu semăna cu nici o surată alăturată
Se inroși rușinată
Toți maci au fost albi odată
In lanurile galbene
Se inroșesc privind in apă
Nu te uita in jur, cea mai frumoasă floare
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!