Poezii despre mister, pagina 2
Sakuntala
Departe esti, frumoasa si preaiubita mea,
Si totusi ochii nostri tintind aceeasi stea,
La mii de ani lumină, ca-ntr-un adânc mister,
În fiecare noapte se întâlnesc pe cer...
Într-o clipită lanturi de depărtări străbat!
Pătrund prin continente cu vânt înviforat,
Oceane mai tăcute ca piatra miscă-ncet,
Solemne, transparente puhoaie de magnet...
Si azi îmi pare Calea Lactee un mister...
Iar înspumatul Gange a puhoit pe cer!
Si parcă niste umbre cu nalte cârji de lemn
Vin din adâncul noptii spre Gangele solemn:
Din muntii Himalaia, spre-un depărtat serai,
Sakuntala coboară în mohorât alai...
[...] Citește tot
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E vară, Sânziene și-i mister!
Adie vânt în clopoței de fier
Și focuri se aprind în fapt de seară
Să vină Sânzienele să ceară,
Să se deschidă porțile în cer!
Se prind de mâini, și-al nopții temnicer
Cu vraja glasului îl înconjoară,
Și lacătele-nchise le doboară,
Să se deschidă porțile în cer!
Sub talpa goală neîncrederi pier;
Iubirea-n noaptea asta-i re-nnoită,
Noroc răsare-n hora tropotită,
Să se deschidă porțile în cer!
Adie vânt în clopoțeii de fier
E vară, Sânziene, și-i mister...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roza vânturilor nebune
Cum nu mai încap de cer
vreau un semafor pe frunte
căci femeia-i un mister
mai înalt decât un munte
Vreau un semafor pe frunte
să opresc ceața de plângeri
când o caut pe niciunde
răsfoind cartea cu îngeri
Să opresc ceața de plângeri
căci femeia-un mister
de-aia chiar de soare sânger
și nu mai încap sub cer
Vreau un semafor pe frunte
ca să știu mintea pe unde-i
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (10 noiembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mister
Din ce aluat m-ai plămădit,
Din ce crâmpei de infinit,
Cum mi-ai dat zile pe pământ,
Cum m-ai făcut să râd, să cânt,
Să sufăr mult, să plâng amar,
Să vreau să pun la timp hotar,
Să merg prin codrii fermecat,
Să stau sub cerul înstelat,
Să dorm pe jos lângă izvor,
S-ascult al păsărilor cor?
Cum m-ai făcut - numai Tu știi -
Să pot urî, să pot iubi,
De dor nebun să mă topesc,
Să Te resping, să Te doresc?
Cum ai schimbat un prunc frumos
Într-un bătrân neputincios,
Și cum mi-ai frânt al vieții zbor,
Iar eu cum am știut să mor?
Întreb cu ochii către cer,
Dar totul este un mister.
poezie de Octavian Cocoș (29 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi de gheață
Lacul, sedus de necuprins,
Prin farmec, furișat în ochii tăi,
E înghețat în haos de mister -
Așa mă părăsesc cuvinte-adevăr,
Pentru o clipă, dinadins.
Să știu că îi ating, dintr-o ispită,
Cu pași maiestuoși, stingher,
I-aș regăsi-n cenușa unei păsări, revenite
Din vremuri, gânduri și doruri părăsite,
Tăcerea lor s-o cred nerisipită.
Să mai aștept o zi de ieri,
La care ai putea să speri,
Să-ți chem și stelele prin ceață,
Să ostenesc prin ochii tăi de gheață,
În Lacul purului-adevăr,
Sedus de necuprins, în haos de mister.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scumpa mea cu sâni plombați
Scumpa mea cu sâni plombați
Cu steluțele din cer,
Topești inimi de bărbați,
Pentru mine ești mister.
Ai zâmbetul de păpușă
Lângă fântâna cu flori,
Iubirilor le pui ușă
Din luceferi și din sori.
Ai mușcate la fântână
Înflorite ca și tine,
Roata vieții-o ții în mână
Pentru împliniri de bine.
Și pe urme de zăpadă
Scrise în salcâmărie
Tu rămâi cea minunată
Trup din trup de poezie.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cad perseide
Cad perseidele din cer,
Pe un Pământ în agonie,
De unde vin e un mister,
Spre ce zări zboară nu se știe...
Cad perseide peste tot,
Peste iubire, peste ură,
Peste bunic, peste nepot,
Peste îngheț, peste căldură...
Și-or mai cădea steluțe mii,
Căci Universu-i generos,
Din ale cerului tării,
De sus se prăvălesc în jos,
Dar ca și visele deșarte,
Chiar de trudesc pe drumul lung,
De fericire nu au parte,
Mereu la țintă nu ajung...
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ecoul înfundat din rădăcini! (de răstălmăcit)
mă-ntreb cât
mai suntem în noi daci
spiritul pământului acesta ține în miezul lui
mister azi mai mult vedeți
paradoxuri, firi îmbolnăvite
mixturi orientale, mofturi apusene, creme
noi, mă întreb
prin care vene
care parte de os
în ce înveliș al sufletului mai am
dacul strămoș?!
straturi, straturi de lut nou au adus
vânturile, vremurile însă înnobilare
este doar memoria ta și a mea
ecoul acelui mister pur carpatic
pur în seve adânci
nu de alta dar să fim și noi
«întregi»
în hora națiilor Europei pe care
tocmai am integrat-o
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
O poezie
O poezie e un cânt al iubirii
Un vis, o speranță, un dor
O taină a desăvârșirii
Talentului de creator.
O poezie e lacrimă-n cer
E rugăciune și sfântă chemare
Prin lume un vechi mesager
Miracol și rază de soare.
O poezie e serviciu divin
Un necontenit legământ
E liturghie și stih și suspin
Adus din înalt pe pământ.
O poezie e-o ușă spre Rai
Magie, mister, gingășie
Binecuvântat, dulce grai,
Legendă și duioșie.
[...] Citește tot
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemarea
Singur pe cer
spre o chemare
tulburătoare
ce-i un mister.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!