inspira

Fără punctuaţie

- Care apropie oamenii, ai spus?
Nu ştiu - parcă-aş vrea să-ţi ghicesc în talpă.
- Poate în palmă.
- Eu nu ghicesc decât în talpă.
- Ce semn de punctuaţie?
- Nimic, adică pune un număr.
Ce număr porţi la pantofi?
- 36.
- Foarte bine, 36 mă inspiră.
Oricum, e un număr câştigător -
Îmi place cum închizi tu ochii.
Atunci când închid ochii, plutesc.

poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur

Stau afară la poarta ta,
Pe bancă, sub copacul căruia nu-i voi uita
Aroma şi mireasma de primăvară
Care mă-nconjoară...

Aş vrea să fi şi tu lângă mine
Să vezi ce simt pentru tine,
Să privim luna-mpreună,
Iar timpul să ne lase-n urmă.

Întorc privirea şi văd printre gard
Doua umbre la geamul slab luminat.
Inima-ntreabă dacă să mai sper
Ochii-mi inspiră să nu-mi răspund... rămân în mister.

poezie de Ilie Vlăduţ (24 martie 2012)
Adăugat de Ilie Vlăduţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fidel muzei

Acest poet, puţin tehui,
Nu ştie ce-i un plagiat
La alte muze nu s-a dat,
Că-şi vede doar de muza lui
Colegi poeţi, avea destui,
Cu muze de invidiat,
Ce l-au curtat, l-au adulat,
Au vrut să-i facă şi statui
Dar el microbul n-a luat,
Că e imun la plagiat.
Blamat cu: "nu ţi-ar fi ruşine"!
Că se inspiră singur cuc,
L-acuză muzele străine,
Că e poetul eunuc!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul Roxanei

Străluce de-a pururi Roxana,
Cu sânii ei de cleştar,
Şi trupul în pârgă e-un dar,
Care-mi inspiră, vai!, pana...

Zâmbeşte des fetişcana,
Ea încă mă crede şcolar
Şi-o face pe curtezana,
Mă sună pe celular...

E-o floare din ikebana,
Prinţesă ca dânsa mai rar,
Când vine-o iubesc literar,
Din vise-mpletindu-i coroana...

Străluce de-a pururi Roxana!

rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul Roxanei

Străluce de-a pururi Roxana,
Cu sânii ei de cleştar,
Şi trupul, în pârgă, e-un dar,
Care-mi inspiră, vai!, pana...

Zîmbeşte des fetişcana,
Ea încă mă crede şcolar
Şi-o face pe curtezana,
Mă sună pe celular...

E-o floare din ikebana,
Prinţesă ca dânsa mai rar,
Când vine-o iubesc literar,
Din vise-mpletindu-i coroana...

Străluce de-a pururi Roxana!

rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nihil sine deo

Nimic nu iţi inspiră teamă
Iubirea sfântă când te cheamă
Hotarul milei n-are zare
Iertarea n-are sărbătoare
Lumina ţi-a păşit în casă
Strângând copiii toţi la masă
Izbânda s-a opus tristetii
Nădejdea dând o şansă vieţii
Esenţa lumii e-n credinţă
Dumnezeiască biruinţă
E-un crez al legii şi al firii
Ogor mănos al mântuirii

acrostih de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri

Roiuri de gânduri
îmi zumzăie în minte.
Gânduri de bine,
gânduri despre mine,
despre tine,
despre lume.
Unele îmi dau aripi,
altele mă inspiră.
Unele mă încântă,
altele dezamăgiri îmi înşiră.
Într-un moment de elan suprem
îmi stabilesc priorităţile
şi fac să roiască
toate gândurile
care ar putea
să-mi stăvilească entuziasmul
de a trăi,
de a iubi,
de a fi EU.

poezie de Carmen Munteniţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În căutarea inspiraţiei

Poetul Gâţă, cel burlac,
Dorindu-şi tare o Giocondă
A "pescuit" o muză blondă
Ducând-o iute la hogeac.
Şi neavând decât hamac
În garsoniera din Rotondă,
A vrut ca muzei vagabondă
Să-i vină şi aşa de hac.
Găsind prin casă o saltea,
Pe ea să se inspire vrea
Şi a trudit din greu poetul,
O noapte-ntreagă şi se miră
Extenuat, având regretul,
Că blondele nu-l prea inspiră!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din puţul plin cu spaime

Cu toţii am vrut să fie bine
Şi să ieşim din hău
Şi să avem mai multă pâine,
Dar azi e mult mai rău.

Din puţul plin cu spaime
Am nimerit în lac,
Copiii azi de foame
Inspiră aurolac.

Ei dorm cu şobolanii,
Murdari şi-mbătrâniţi,
Pe domnii mari doar banii
Îi preocupă. Să fie verzi şi mulţi!

Şi nicidecum nevoile
Ce ne încorsetează,
Dac-or să vină ploile
Ori de se-nsămânţează.
.......................................

[...] Citeşte tot

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul negru

Trag de perdele cerul şi mă miră,
Că soarele mă arde în fântână,
Îi smulg zenitul, vână după vână,
De ard vulcanii lui şi mă inspiră!

E-o-nvălmăşeală gata să rămână,
Peste ţesuturi ce se adumbriră,
Dar lacrima ce candidă respiră,
Sentinţa morţii veşnic o amână!

Şi în rotirea cerului rebelă,
Cocorii înşiraţi peste carlingă,
Aleargă istoviţi mânaţi de velă!

Iar de-au zburat pieptiş să se convingă,
Cad hămesiţi în şubreda nacelă,
Căci cerul greu refuză să se stingă!

sonet de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!