Poezii despre gutui, pagina 2
Toamnă cu aromă de cuvinte
Toamnă cu aromă de cuvinte,
Îmbracă-mi gândurile aurii
Cu savoare din livezi și din vii!
Și pune-mi agate în veșminte!
Lasă-mi din podgorie mănoasă,
Balsamul în ciorchinii gândului!
Iar din livezi, aroma de gutui,
Adu-mi în a sufletului casă!
De vrei să îmi nutrești gândirea,
Cu miez răscopt de nuci și alune,
Te înveșmântez în al meu nume;
De belșugul tău să-mi leg menirea.
Dulceață din prunele brumate
Îți voi savura cu prisosință,
Să-mi revigoreze conștiință
Ce îmi face gândurile coapte.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cad frunze,
viața face pași printre ele
cu zâmbetul copt
al unei gutui...
catren de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
... cu rosul buzelor de foc te-acopar
și cu magia frunzelor din vii
cand asfintitu-i rastignit printre ruine
și se rasfata-n miros de gutui.....
catren de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abundență
Îsi umple iarna pântecul cu începuturi
până-n miezul adâncit al vieții,
timpul încolțește
răsărituri
blânde și mai luminoase în geana
dimineții;
ceasul a sunat în convoiul alb a primăvară
și desprinde roditor de abundență
din negura pământului;
verde nesilit
stinge șansa măduvei polare,
o umbră se mai zbate,
însă fără rezistență...
Își umple toamna pântecul din săvârșirea verii
cu începuturi lungi de elegii,
tot mai gălbenite și mai suferinde,
cămara -și umple colțul răcoros
cu mere mălăiețe, sângerii,
plouă în rădăcini de vânt cu ghinde
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Oglinda Literară nr. 132 - decembrie 2012 (29 aprilie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muște pe gutui
Îmi aduc aminte nu-i decât un an -
Că mergea pe stradă c-un urangutan.
Și-l ținea de mână, chiar în brațe, ea,
De plângeau și teii, frunza tremura
Și voia să cadă, chiar de-n luna mai
Plouă cu petale. Ea voia, dar vai!
El, sub marea-i burtă nu avea nimic
Să-i încânte viața, nici măcar un pic.
Și plângeau copacii pe chelia lui
De ziceai că-s muște strânse pe gutui
De-alea mai stricate sau ceva cu moț
Dintr-un fund de curte. Îl voia de soț.
Nu mă credeți? Uite: din purtarea ei
Se vedea că-i este, dintre dumnezei,
Chiar acela care-i bântuie prin vis
Și-ar fugi cu dânsul chiar din Paradis.
N-aș vrea povestirea să o mai lungesc
Și așa-i prea lungă-n ce vă povestesc
Și, că doar se poate, o scurtez pe cât
Să-nțelegeți oful: îl iubea și-atât...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbește-mi copilă
Motto: "vorbește copil de gutui coapte"
Vorbește-mi, copilă... de coapte gutui,
cu-aroma-ți de teamă, din suflet silhui,
descântă-mi povești, rădăcină și faptă,
cu inima-ți rod și tâmpla-ți răscoaptă.
Vorbește-mi, copilă... de pere-aromate,
cu mierea din palme și-adevărul din lapte,
și-mi leapădă umbra, cu lumină dezmiardă,
pe-un arc de răstimp, răsăritu'ți, să-mi ardă.
Vorbește-mi, copilă... de prune-ntomnate,
zăgaz de furtună, stăvilindu-se-n șoapte,
amurg lanceolă, palisându-mi trăirea,
vlăstar revelat, înfruntând prăbușirea.
Vorbește-mi, copilă... de fruct început,
când doru-i-altoi, prăznuind subșternut,
sădește-mi crucișul plămădit de speranță,
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amiaza nopții
dragostea mea are
gust de iarbă amară
și gutui coapte
în negura toamnei
aerul miroase a mosc
și fructe de pădure
împletind ofrande
pe un altar
repugnat de zei
dezlănțuind un dans
din care fugim
ca doi copii
intrepătrunși
de penumbre
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia-mă!
Mi-a căzut o carte
Din bibliotecă;
Vine doamna moarte,
Croindu-și potecă.
Mi-a pătruns în casă,
Ca să mă inspire;
Scriu cea mai frumoasă
Vorbă de iubire:
Mi-ai picat la vreme,
Frunză de gutui;
Vântul toamnei geme:
Ia-l, i-al nimănui!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (14 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adun prea plinul
Adun în dimineți
Prea plinul,
Parfum de nucă
Și gutui,
Lăsând pe masă
Doar pelinul
Păcatelor
Dulci-amărui.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
Toți acei ce-ntreaga vară
Au lucrat din zori în seară,
Toamna, cu roade bogate,
Au și fructe, și bucate.
Mere, pere în panere,
Prune bune și alune,
Și gutui amărui,
Cu puf galben ca de pui,
Must la cramă
Nuci și poamă
În năframă
Și tot felul de legume,
De nu le mai știi pe nume.
poezie celebră de Demostene Botez din Abecedar (1953)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!