Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

glod

Poezii despre glod, pagina 2

Marin Sorescu

Pod peste suflet

Sufletul meu nici n-are pod
Și zilnic dau să-l trec inot,
Departe-i țărmul celălalt,
Vadu-i adânc și ceru-nalt.

Ca peștii, din abis, stâncosi,
Răsar munți tineri, și munți roși,
Contemplu palma lor de lut
Și zic: Aici eu m-am nascut.

Buza-mi sărută-albastra zare,
Cu setea muntelui de sare.

Ce bine e că nici n-am pod,
Că dorul meu e plin de glod.
Dacă mă-nec, mă țin de-un plai
Și-not spre gura mea de rai.

poezie celebră de
Adăugat de mishelleSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.
Pavel Lică

SEMNUL SFINTEI TREIMI

Să te naști din glod e, oare,
Umilire, ori splendoare,
Când Cel ce e fără moarte
De Cer trupul ți-l desparte?

Să ai chip și-asemănare
Cu Trei, cifră de-nălțare,
Este oare-o fericire,
Ori un vis de mântuire?

Când ai Facerea-n Cuvânt,
De la Tată, Fiu, Duh Sfânt,
Poți, din glodu-nfăptuirii,
Să îi dai aripi iubirii?

Dacă poți cu "da" răspunde
La chemări din Cer profunde,
Atunci, sufletu-ți primește
De la Cer, semnul de pește!

poezie de din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Crudă și infatuată

Lume, tu, așa ciudată,
M-ai strivit între cuvinte
Fără niciun dram de minte,
Crudă și infatuată.

Mi-ai împins fruntea-n țărână,
Talpa mi-ai lipit de glod,
Surpând capătul de pod
Spre care-ntindeam o mână.

M-ai cernut prin sita clipei
Prin cutume de morală,
Veșnic superficială,
Nu ai rezistat ispitei...

poezie de din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Rondelul verii ploioase

Își schimbă vara cod cu cod,
De ploi; hashtag nu mai rezist!
Din ceruri, pe-un turbat zăvod,
L-asmute însuși Antihrist.

De-o săptămână stau în pod;
Să pot, aș da și-un acatist.
Își schimbă vara cod cu cod,
De ploi; hashtag nu mai rezist!

Cei de la ISU sunt în glod,
Rămași perplecși, ca la dentist.
Pe lângă ei, s-a strâns norod
Și-a răsărit și-un conțopist.
Își schimbă vara cod cu cod.

rondel de din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

M-apasă greu ...

M-apasă greu povara, mă-ncovoaie
Sub talpa timpului nepăsătoare
Și din miresmele-i otrăvitoare,
Îmi țese strai sub picurii de ploaie.

Mă rog cu fruntea-n glod și strânse palme,
Ca ghearele strânsorii să se-ndure,
Să piară spulberate sub secure
Și să se-ntoarne vremurile calme!

Dar a mea rugă în zadar se zbate,
Iar timpul, parcă vrând să-mi facă-n ciudă,
Tot rătăcind pe drumuri neumblate,

Târșindu-și pașii-n trecerea lui crudă,
Curge nestingherit și nu se-abate
Din drumul lui nepăsator de iudă.

sonet de din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Degradări

Mărunt și păcătos sub cer
Totuși cu râvnă mai visez un pisc.
Trufia bleg am pus-o în cuier
Și umil câte-o șuetă mai isc.

Crezui odată în minuni, destul.
Cetăți cădeau, mureau dureri mârșave,
Avea tot orbul soare în pătul
Și 'nalt sunau aplauzele grave.

Ci anii curseră sătui de glod.
Arcaș, văzduh s-au poticnit în trestii.
N-a izbăvit tăria un crâmpei de rod
Gemea în jurul doldora de bestii.

Cu arcul frânt, tocit, bolnav
Astăzi mai urc între zăbrele
Și de azur, de vis gângav
Strâng putregai și scrum de stele.

poezie celebră de din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena ScarlatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ciorile

Femeia care-a îmbătrânit
Și știe că dorința trebuie să moară,
Dar care nu renunță la iubire,
Aude-un croncănit de cioară.

Ea este-un lujer uscat, lemnos,
Buruiană refuzată de coasă-, amară.
Râsetele inimii pentru ea vor fi
Doar niște croncăneli de cioară,

Alunecând prin aer și-având același timbru
Peste ceea ce-i sterp sau ceea ce poartă rod,
Aidoma primăvara sau atunci când, geroasă,
Iarna arde și-îngheață al câmpurilor glod.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet

Încremenind acum în bunul de lut
Ori respirând mireasma veche de fum,
Un cuvânt stingher mi se opuse-n drum
Adulmecând uimit aerul stătut.

Ochiul rămase în cer rotund, pierdut,
Conturul rebel și limpede acum
C-un roi sângeriu în zâmbetu-i postum
Se-ncovrigă zănatic la început.

Sucit în gol, întors într-o spirală
În timp și spațiu pe veci înfășurat,
Sări verbu-mpleticit în sfială,

De glod pătruns și de sens fiind apărat;
Era ceva din spaima infernală
În pasul timid și-n râsul lui blazat!

sonet de
Adăugat de Răzvan VenturaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gustave Flaubert. Miracolul absentei" de Răzvan Ventura este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.53- 30.99 lei.
Marin Sorescu

Gustul casei

Mânca, mă, că lumea mânca pământ mai demult,
Era Stăncioaia, jupuise toată casa,
Că era bună huma aia, mirosea bine. Și mânca.
După ce mânca legume,
Mânca și câte un glod de pământ.
Așa avea ea poftă.
Mergea cu vacile și cu pământul în sân,
Bulgări, bulgări.
O întrebam noi: Ce faci, gagă Ioană, cu pământul,
E bun?
- E bun, uite îmi vine mie așa un gust bun.

Mai mânca și alta, Aneta, toată ziua dezlipea cu
Custura de pe casă,
Că ăla era bun, mirosea frumos.
Casele nu erau văruite,
Pământul era printre nuiele.

poezie celebră de din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Migdalul

într-un șopron de la țară
în cuiul ruginit uitată a stat
salopeta murdară
aproape un an

într-un lighean și el ruginit
cu apă de ploaie
pusă a fost la muiat
mozolind-o să scape de glod
am simțit în palme un nod
era într-un buzunar un sâmbure
de zarzăr cais ori migdal
n-am stat să mă uit
l-am zvârlit peste cioata de măr
odată cu apa...

lângă cioată e azi un migdal
gândesc că și eu am venit
la fel ca el
întâmplător pe pământ

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook