Poezii despre destin, pagina 2
Gara tristului destin
se-aude-n gară șuieratul unui tren
vagoanele-i așteaptă înșirate
pe călătorii matinalului peron
îngrămădiți la casa de bilete
vor cumpăra tichetele ce-i poartă
în paradisul cel visat sau în infern
de trenul care trece doar o dată
prin gara tristului destin...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opțiune sau destin
Subțirica și înalta
Fost fotomodel odata
Cu forme unduitoare
Frumoasa si zambitoare
Merge-n pas de balerina
Și in sinea ei suspina.
- Cine sa ma vada oare
Pe o strada oarecare
În oras provincial
Totul pare-a fi banal.
Și incearca evadare
Dincolo peste hotare
Aspiră la Hollywood
Sa apara-n filme nud.
Opțiune sau destin?
Fericire sau declin?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie tristă, Poesia
Se văd încă urmele ei, femeie tristă lângă trist bărbat,
porți deschise în afară, ieșind în lume unde poate viața
își va
dezgropa surâsul, lemn ars de santhal, amiros dulce
de sânge,
de vin, la fiecare pas alt destin, alt destin -
vino și vezi,
vino și ascultă,
urmele ei încă se mai văd...
poezie de Gellu Dorian din Un acoperiș plin de îngeri (2002)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cartea de la Uppsala" de Gellu Dorian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Timp și destin
TIMP ȘI DESTIN
O, cum se duce timpul pe căile astrale
și-n fiecare clipă ne poartă prin destin,
lăsând-ne în gene repere ancestrale
să jaloneze calea urmașilor ce vin.
Astfel ne trece viața, cu bune și cu rele,
fără să știm, anume, ce fi-va după noi,
călătorind cu gândul spre neștiute stele
la mii de ani lumină-nainte sau-napoi.
N-ajunge nici lumina acolo unde gândul
ne poartă într-o clipă prin spațiul infinit,
să ne aducă taina ce-a zămislit Cuvântul
la marginile lumii în timp nedefinit.
Cuvînt-dumnezeire, ce arde ca o torță
în sufletele noastre, orfane pe pământ,
ca să primim în cuget nemuritoarea forță
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Timp și destin
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea numelui
Cuvânt în loc primit...
Începe un sfârșit.
Sfârșitul naște începutul...
Veacul devine minutul.
Dragoste reînvie lumina...
În cea știută pe nume de "Adina".
Primită-n inimă iertarea...
M-a vizitat și vindecarea.
Am renunțat la nume...
Să n-am destin în brume.
Astăzi e chemat...
Numele-nzestrat.
Cuvântul e puterea...
În El ne stă averea.
Alt nume dă noul destin...
Împlinind terestru și divin
Veșnic mereu...
Amin.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă numită destin
Și iar intră iarna-n vigoare,
O lege cu cvorum divin,
Se-așterne pe jos o splendoare
De cioburi de stele carmin.
Pe cerul turcoaz mai apare
Un soare-mbrăcat în satin
Cu pletele roz tot mai rare.
Și nas purpuriu de la vin.
Pun caii de foc la caleașcă,
Cu ochii sclipind argintiu;
Iubito, mai pune o ceașcă
De vise, cu tine, târziu!
Speranța mai poate să crească
În iarna numită destin,
Iubirea e mană cerească
În trupuri cu suflet rubin.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frânturide iubire
Iubirea e deprinsă mereu
dintre flori de destin
și fiori de lumină
Iubirea e poemul în care
tăcerea se cristalizează
în lacrimile-rugă
Iubirea e mai mult ca suferința
după care sufletul veghează
stări de lumină
Iubirea e bucuria de A Fi
după frumuseți efemere
tristețe-amar-durere
Iubirea e partea de infinit
prin care visele ard
metafore de alt destin
poezie de Constantin Anton din Frânturi de Destin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iluzia unui destin
când dimineața tresare
pare că este prea târziu
pentru iluzia unui destin
timpul a început deja să bată
nervos cu degetele în masă
visele par tot mai sinucigașe
și gropile tot mai comune
nopțile sunt în stare de veghe
zilele oamenilor se petrec
între dimineți precare
și seri tot mai sinistre
amintiri îndepărtate îmi sunt
tot mai aproape
viitorul
mă întreb cât poate fi
de departe
un zbor este incredibil de scurt
într-un haos perfect plauzibil
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verset abstract
iau sentimente înmuiate în destin
le trec prin răzătoare
adaug un pahar solid de vin
și morcov de culoare
tristețe presărată cu piper
un boț de sare
din întuneric toate le transfer
la colb de soare
în bibeloul meu de porțelan
amestec toate
adaug sumedenia de ani
purtați în spate
un zâmbet mai arunc în fine, fîn
în durul talmeș
aceleași sentimente din destin
le trec prin balmeș
adaug încă un pahar de vin
un muc de ceapă
și-n sâmbăta-mbibată cu venin
le-arunc în apă...
poezie de Iurie Osoianu (19 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
De câte ori m-alungi
Printre idei și vise
De-atâtea ori străpungi
Poeme interzise.
De câte ori mă vrei
În inimă și-n gând
De-atâtea ori mă iei
În zbor de pe Pământ.
De câte ori mă strigi
În noapte să îți vin
De-atâtea ori înfigi
Cuțitul în destin.
De câte ori îmi vii
Pe buze și în tâmple
De-atâtea ori tu știi
Că tot o să se-ntâmple.
[...] Citește tot
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!